Tradiţia spune că preotul trebuie aşteptat cu porţile casei deschise şi cu o lumânare aprinsă, dar nimeni nu e luat pe nepregătite. O ceată de copii îmbrăcată în haine albe merge înaintea preotului şi anunţă sosirea lui. Cu busuioc, părintele stropeşte fiecare încăpere, dar şi pe cei ai casei pentru ca toată lumea să intre în noul an mai curat sufleteşte.
Umblatul cu Iordanul e un bun prilej pentru preoţi să afle ce fac şi cei care frecventează mai rar biserica. Zilele acestea îi întreabă de sănătate şi le lasă şi lor, în vase, apă sfinţită, ca să aibă pentru tot anul.
Peste tot, preotul şi alaiul sunt invitaţi să se aşeze la masă. Rareori se întâmplă să facă acest lucru, nu de alta, dar cu Iordanul preoţii au de vizitat, într-o zi, chiar şi 200 de locuinţe. Dacă s-ar opri în toate casele nu ar apuca să ajungă să treacă prin toate până în Ajunul Bobotezei.
„Umblatul cu botezul sau sfinţirea caselor credincioşilor în ziua de Ajun este o lucrare a Bisericii cu o dublă semnificaţie. Întâi de toate ea are o valoare sacramentală pentru că sunt sfinţiţi credincioşii la ei acasă după ce comunitatea a participat la Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile în ziua de Ajun şi la Sfinţirea cea mare a Apei. Apa aceasta devine purtătoare de har şi îşi menţine harul acesta sfinţitor pe tot parcursul anului, deoarece devine o materie nestricăcioasă. Ea devine sursa de sfinţenie a casei”, a spus Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, după cum ne informează Trinitas TV.
„A doua semnificaţie este cea pastorală care nu este de neglijat. Preotul are ocazia să-şi cunoască întreaga parohie şi o cunoaşte binecuvântând acum toate persoanele care sunt în familia respectivă, binecuvântând şi locul unde ei vieţuiesc şi, mai ales, cunoscând starea în care se află fiecare familie pentru ca apoi să se îngrijească de fiecare în funcţie de nevoile şi trebuinţele lor”, a mai precizat Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu.
Foto: basilica.ro
Adaugă comentariu