Preţul ”aurului din pădure”. Cât adună într-o zi culegătorii de hribi

Hribii, ciupercile de culoare brun-galbui – pentru care ]n special francezii şi italienii plătesc sume frumuşele – cresc din abundenţă mai ales în aceste zile calde de vară în care, la ceas de seară, pădurile de la munte sunt stropite cu ploi răcoritoare. Nu oricine ştie însă unde să-i găsească, iar o zi din viaţa unui culegător de hribi nu e chiar atât de uşoară cum pare la prima vedere. Dacă nu se trezeşte cu noaptea în cap, merge degeaba. După o zi de muncă se bucură dacă ia pe ce a cules 50 de lei.

Livia Buta este din satul Tureac, o localitate înconjurată de păduri. Încă de la cinci dimineaţa bate pădurile de la un capăt la altul. I se întâmplă să găsească hribi şi gălbiori care încap în două găleţi. I se întâmplă şi să vină cu mâna goală. „Mergem încet, îi vedem şi îi luăm cu grijă, cu codiţă, să nu se rupă. Mai mult de două găleţele nu găsim într-o zi. Umblăm mai bine de o jumătate de zi. În kilometri nu ştiu să vă spun, dar umblăm mult. Mai strângem şi vineţele, dar le ţinem pentru noi, le mâncăm. Din ei facem tocăniţă. Mai punem şi la congelator. Îi tăiem în două, punem pătrunjel între ei sau morcov curăţat. Aşa au aromă mai bună”, a spus femeia.

Nu oricine are însă ştiinţa deosebirii ciupercilor comestibile de cele otrăvitoare.

„Noi ştim să îi deosebim de la părinţii noştri, după formă, după miros. Hribii comestibili au coada grosuţă. Cea otrăvitoare seamănă cu cele comestibile, dar au coada subţire. Dacă nu le cunoşti şi le faci mâncare, poţi muri sau ajunge în spital. Am întâlnit oameni care erau cu maşinile care adunau şi m-am uitat în găleţile lor. Aveau o grămadă de ciuperci otrăvitoare”, a mai spus femeia care câştigă câţiva zeci de lei pe zi din hribii şi gălbiorii pe care îi vindea.

De colectarea hribilor se ocupă şi firma fostului vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Mihai Bumbu (PNL). „În Europa e în fiecare zi alt preţ la hribi, la legume-fructe, la toate acestea. E ca la bursă. Din judeţul nostru se adună foarte multe ciuperci, cum ar fi din bazinul superior al Bistriţei Ardelene, în zona de la Cârlibaba în sus înspre Pasul Prislop care e una dintre cele mai bune din ţară în privinţa ciupercilor. (…) Sunt foarte mulţi culegători care stau pe toată perioada verii şi vând la cine oferă preţul cel mai bun. Unii oameni pot culege şi o sută de kilograme într-o zi. De acolo sunt duse în depozite, urmează o sortare. De aici fie le dau altor firme care le duc în exterior, fie le vând direct firmele respective la export. E cea mai bună variantă fiindcă sunt câştigurile cele mai mari dacă nu dai peste mai mulţi intermediari”, a declarat Mihai Bumbu pentru Timp Online.

O altă firmă care colectează este Chimica Bistriţa care îi usucă şi apoi îi trimite la export în Grecia. De acolo, ei ajung inclusiv în magazine din Franţa şi Germania. Străinii dau 35 de euro pe un kg de hribi uscaţi pe care îi folosesc la pizza, tocăniţe şi chiar ciorbe întrucât sunt foarte aromaţi.

Hribii uscaţi, de exemplu, se vând de la 35 de euro/kilogramul.