Prețul carantinei. Cât s-a cheltuit pentru plata concediilor medicale în care au stat și oameni sănătoși

În afară de costurile cunoscute deja și plătite de întreaga societate pentru această pandemie, trebuie să mai luăm în calcul încă unul: bugetul asigurărilor de sănătate sărăcit cu circa 8 milioane de lei, contravaloarea concediilor medicale prescrise de medici pentru cei aflați în carantină și izolare, unii dintre ei oameni sănătoși.

Directorul general al Casei Județene de Asigurări de Sănătate(CJAS) Bistrița-Năsăud, Székely Vilhelm, a spus, în ședința Colegiului prefectural, că aceste cheltuieli cu decontarea concediilor medicale au crescut foarte mult în ultimii 10 ani pe fondul celor 17 modificări ale legilor care reglementează domeniul concediilor medicale.

”În 2010, cheltuielile cu concediile medicale și plata indemnizațiilor de asigurări de sănătate erau în jur de 13 milioane de lei, iar în 2020, am ajuns la 50 de milioane de lei. Deci am crescut mult de tot pentru că, cel puțin din 2012, cum se spune la români, s-au aruncat hățurile între cai, adică o serie de acte normative care reglementau această activitate au fost abrogate și medicii prescriptori s-au simțit liberi să onoreze orice cerere a asiguratului care a intrat în cabinetul medical și dorea certificat de concediu medical. Așa am ajuns la 50 de milioane de lei plăți în anul 2020”, a spus el.

Întrebat dacă printre cei care au intrat în concedii medicale din cauza Covid-19 s-au aflat și oameni sănătoși, directorul CJAS a răspuns: ”Da, toți care sunt carantinați primesc certificat de concediu medical. Medicul de familie este anunțat că sunt carantinați și se eliberează certificat de concediu medical. Nu am evidența celor care erau sănătoși”.

• În 2018, au fost prezentate pentru a fi decontate de CJAS un număr de 55831 de certificate de concediu medical dintre care 37.352 au fost prescrise de medicii de familie
• În 2019, au fost 54.914 de certificate de concediu medical, din care 35.717 au fost prescrise de medicii de familie
• În 2020, au fost 55.572 de certificate de concedii medicale din care 40.207 prescrise de medicii de familie
• În 2021 (până în 30 septembrie a.c.) s-au prescris 37.596 de certificate, 25.243 de către medicii de familie

Pentru carantină și izolare au fost prescrise anul trecut un număr de 3738 de certificate de concedii medicale, iar anul acesta deja 1526, în valoare totală de 7,79 milioane de lei (1,5 milioane de euro).

Notă: Angajatorii menționați au cerut deconturi pentru toate tipurile de concedii medicale, nu doar pentru Covid-19.

Cine sunt cetățenii care pot beneficia de concedii medicale

Persoanele fizice care sunt asigurate în sistemul de asigurări sociale de sănătate pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate:

• a) persoanele fizice, pe perioada în care au domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul României, care realizează venituri din desfăşurarea unei activităţi în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege, precum şi alte venituri asimilate salariilor de la persoane fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, cu respectarea prevederilor legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte;
• b) persoanele fizice care realizează în România veniturile prevăzute la lit. a), de la angajatori din statele membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţia Elveţiană, cu respectarea prevederilor legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte;
• c) persoanele fizice care realizează în România veniturile prevăzute la lit. a), de la angajatori din state care nu intră sub incidenţa legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte;
• d) persoanele fizice care beneficiază de indemnizaţie de şomaj, potrivit legii;
• e) persoanele fizice care nu se încadrează în categoriile de persoane prevăzute la lit. a) – d) şi care se pot asigura pe baza contractului de asigurare pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate prevăzut la art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Sunt asigurate în sistemul de asigurări sociale de sănătate pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate şi soţia/soţul titularului întreprinderii individuale/ persoanei fizice autorizate care, fără a fi înregistrată/înregistrat în registrul comerţului şi autorizată/autorizat să funcţioneze ea însăşi/el însuşi ca titular al întreprinderii individuale/persoană fizică autorizată sau fără a fi salariată/salariat, participă în mod obişnuit la activitatea întreprinderii individuale/persoanei fizice autorizate, îndeplinind fie aceleaşi sarcini, fie sarcini complementare, dacă titularul/persoana fizică autorizată este asigurat/asigurată potrivit alin. (1) lit. e).

Calitatea de titular al întreprinderii individuale/persoană fizică autorizată se dovedeşte cu documentul emis de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului conform prevederilor legale, iar calitatea de soţie/soţ prin certificatul de căsătorie.

Concediile medicale şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, la care au dreptul asiguraţii, în condiţiile ordonanţei de urgenţă nr.158/2005, sunt:

• a) concedii medicale şi indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii;
• b) concedii medicale şi indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, exclusiv pentru situaţiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale;
• c) concedii medicale şi indemnizaţii pentru maternitate;
• d) concedii medicale şi indemnizaţii pentru îngrijirea copilului bolnav;
• e)*) concedii medicale şi indemnizaţii de risc maternal care se acordă persoanelor asigurate în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 25/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Cheltuielile cu plata drepturilor prevăzute de ordonanţă de urgenţă se asigură din sumele care se distribuie fondului din contribuţia asigurătorie pentru muncă, conform art. 220⁶ alin. (4) lit. d) din Codul fiscal, din contribuţia prevăzută la art. 3 alin. (3) din OUG nr.158/2005, precum şi de la bugetul de stat, după caz.

Pentru anul 2021 conform Legii nr.15/2021 Legea bugetului de stat pe anul 2021, art. 55, ”În anul 2021, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în conformitate cu prevederile art. 220^6 alin. (6) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, din contribuţia asiguratorie pentru muncă încasată la bugetul de stat se distribuie lunar, până la sfârşitul lunii în curs, o cotă de:

• a) 12%, care se face venit la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale constituit în baza Legii nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu modificările ulterioare;
• b) 17%, care se face venit la bugetul asigurărilor pentru şomaj;
• c) 2%, care se face venit la sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale;
• d) 22%, care se face venit la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru plata concediilor medicale;
• e) 47%, care se face venit la bugetul de stat într-un cont distinct.

Veniturile provenite din sumele care se distribuie fondului din contribuţia asigurătorie pentru muncă, prevăzute la alin. (2), se prevăd distinct la partea de venituri a bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

Cheltuielile pentru plata drepturilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă se prevăd distinct la partea de cheltuieli a bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

Din informațiile pe care le dețin la acest capitol de cheltuieli din FUNASS, veniturile nu acoperă cheltuielile și se apelează an de an la bugetul de stat.

Stagiul minim de asigurare pentru acordarea drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a)-d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, este de 6 luni realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical.

Cota de contribuţie pentru persoanele fizice care încheie contract distinct cu casa de asigurări de sănătate este de 1%, aplicată asupra venitului lunar ales înscris în contractul de asigurare și se datorează şi se achită de către persoanele fizice până la data de 25 a lunii curente.

Venitul lunar pentru care se optează plata contribuţiei este un venit ales care nu poate fi mai mic decât valoarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, stabilit potrivit legii, şi nici mai mare decât valoarea a de 3 ori a acestuia, cu excepţia persoanelor care optează pentru încheierea contractului de asigurare pentru a beneficia de concedii medicale şi indemnizaţii pentru maternitate, pentru care venitul lunar pentru care se optează plata contribuţiei este un venit ales care nu poate fi mai mic decât valoarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, stabilit potrivit legii, şi nici mai mare decât valoarea a de 12 ori a acestuia.

Pentru a beneficia de concedii şi indemnizaţii, persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) din OUG nr.158/2005, sunt obligate să încheie contractul de asigurare pentru concedii şi indemnizaţii cu casa de asigurări de sănătate la care sunt luate în evidenţă ca persoane asigurate în sistemul de asigurări sociale de sănătate potrivit prevederilor Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în baza declaraţiei fiscale depuse în vederea plăţii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate potrivit art. 170 alin. (1), art. 174 alin. (6) şi art. 180 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Contractul se înregistrează la casa de asigurări de sănătate şi produce efecte de la data înregistrării.

Persoanele asigurate (prevăzute la art. 1 alin. (1) şi (2)) au dreptul la concediu şi indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, fără îndeplinirea condiţiei de stagiu de asigurare,

• în cazul urgenţelor medico-chirurgicale,
• al unor tipuri de arsuri care se stabilesc prin normele de aplicare al ordonanţe de urgenţă, inclusiv pentru perioada de recuperare,
• tuberculozei,
• bolilor infectocontagioase din grupa A, stabilite prin hotărâre a Guvernului,
• neoplaziilor, SIDA, precum şi în cazul bolilor infectocontagioase pentru care se impune măsura izolării prevăzută la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic.

Concediul şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă

Indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă se suportă după cum urmează:

• de către angajator, din prima zi până în a 5-a zi de incapacitate temporară de muncă, cu excepţia indemnizaţiilor aferente certificatelor de concediu medical acordate persoanelor asigurate pentru care a fost instituită măsura izolării, potrivit Legii nr. 136/2020;
•  din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, începând cu:

• a) ziua următoare celor suportate de angajator, pentru angajați cu CIM, şi până la data încetării incapacităţii temporare de muncă a asiguratului sau a pensionării acestuia;
• b) prima zi de incapacitate temporară de muncă, în cazul persoanelor asigurate prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. B( la compani străine în afara UE) şi C (someri) şi alin. (2) (persoane fizice);
• c) prima zi de incapacitate temporară de muncă, în cazul persoanelor asigurate pentru care a fost instituită măsura izolării, potrivit Legii nr. 136/2020.

Durata de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este de cel mult 183 de zile în interval de un an, socotită din prima zi de îmbolnăvire.

Începând cu a 91-a zi, concediul se poate prelungi de către medicul specialist până la 183 de zile, cu aprobarea medicului expert al asigurărilor sociale.

Durata de acordare a concediului şi a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este mai mare în cazul unor boli speciale şi pentru unele tipuri de arsuri care se stabilesc prin normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă, inclusiv pentru perioada de recuperare, şi se diferenţiază după cum urmează:

• a) un an, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru unele boli cardiovasculare, stabilite de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, denumită în continuare CNAS, cu acordul Ministerului Sănătăţii;
• b) un an şi 6 luni, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru SIDA şi neoplazii, în funcţie de stadiul bolii;
• c) pe toată perioada de tratament, până la vindecare, pentru tuberculoză;
• d) pe toată perioada de tratament, până la vindecare, pentru unele tipuri de arsuri care se stabilesc prin normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă, inclusiv pentru perioada de recuperare.

Medicii prescriptori de Certificate de concedii medicale, au obligaţia întocmirii unui plan de urmărire a evoluţiei bolii, care va cuprinde cel puţin indicaţiile terapeutice şi igieno-dietetice, pe care persoana asigurată are obligaţia să îl respecte, în cazurile în care se eliberează certificate de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă.

Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă se determină prin aplicarea procentului de 75% asupra bazei de calcul stabilit.

Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, determinată de tuberculoză, SIDA, neoplazii, de bolile infectocontagioase din grupa A, de urgenţe medico-chirurgicale, precum şi de unele tipuri de arsuri care se stabilesc prin normele de aplicare al ordonanţe de urgenţă 158/2005, inclusiv pentru perioada de recuperare, este de 100% din baza de calcul.

Concediul şi indemnizaţia de maternitate

Asiguratele au dreptul la concedii pentru sarcină şi lăuzie, pe o perioadă de 126 de zile calendaristice, perioadă în care beneficiază de indemnizaţie de maternitate. Concediul pentru sarcină se acordă pe o perioadă de 63 de zile înainte de naştere, iar concediul pentru lăuzie pe o perioadă de 63 de zile după naştere. Concediile pentru sarcină şi lăuzie se pot compensa între ele, în funcţie de recomandarea medicului şi de opţiunea persoanei beneficiare, în aşa fel încât durata minimă obligatorie a concediului de lăuzie să fie de 42 de zile calendaristice.

Persoanele cu handicap asigurate beneficiază, la cerere, de concediu pentru sarcină, începând cu luna a 6-a de sarcină.

În situaţia copilului născut mort sau în situaţia în care acesta moare în perioada concediului de lăuzie, indemnizaţia de maternitate se acordă pe toată durata acestuia.

Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei de maternitate este de 85% din baza de calcul stabilită.

Indemnizaţia de maternitate se suportă integral din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

Concediul şi indemnizaţia de risc maternal

Dreptul la concediul de risc maternal se acordă în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 25/2004.

Pe durata concediului de risc maternal se acordă o indemnizaţie de risc maternal care se suportă integral din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Concediul şi indemnizaţia de risc maternal se acordă fără condiţie de stagiu de asigurare. Cuantumul indemnizaţiei reprezintă 75% din baza de calcul stabilită. Calculul şi plata indemnizaţiilor prevăzute de ordonanţă de urgenţă se fac pe baza certificatului de concediu medical eliberat în condiţiile legii, care constituie document justificativ pentru plată. Certificatul de concediu medical se prezintă plătitorului până cel mai târziu la data de 5 a lunii următoare celei pentru care a fost acordat concediul.

Pentru calculul şi plata indemnizaţiilor, plătitorii de indemnizaţii au următoarele obligaţii:

• a) să verifice elementele care se înscriu obligatoriu pe certificatul de concediu medical, prevăzute în Instrucţiunile  privind utilizarea şi modul de completare a certificatelor de concediu medical, aprobate prin ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNAS;
• b) să gestioneze numărul de zile de concediu medical pe fiecare asigurat şi pe fiecare afecţiune;
• c) să respingă la plată certificatele de concediu medical completate eronat de către medicii prescriptori.

Sumele reprezentând indemnizaţii, care se plătesc asiguraţilor şi care, potrivit prevederilor ordonanţe de urgenţă, se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, se recuperează din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate din creditele bugetare prevăzute cu această destinaţie.

Aceste sume nu pot fi recuperate din sumele constituite reprezentând contribuţie de asigurări sociale de sănătate.

Pentru sumele respinse la plată de casele de asigurări de sănătate pentru care acestea au întocmit şi transmis comunicările de respingere a plăţii şi pentru care angajatorii nu au depus până la data de 1 august 2021 o nouă cerere de restituire însoţită de documentele care dovedesc remedierea cauzelor de respingere la plată înscrise în comunicare, termenul-limită de depunere este data de 31 decembrie 2021.

Începând cu data de 1 ianuarie 2022, termenul de remediere a cauzelor de respingere şi de depunere a cererilor de restituire însoţite de documentele justificative este de maximum 90 de zile de la data primirii comunicării.

Sumele înscrise în cererile de restituire înregistrate la casele de asigurări de sănătate, în afara termenelor prevăzute la paragrafele anterioare, se resping definitiv la plată şi nu se decontează din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. (a se vedea art. IV din O.U.G. nr. 74/2021)

Indemnizaţiile pot fi solicitate pe baza actelor justificative, în termen de 90 de zile de la data de la care persoanele erau în drept să le solicite.

Plata indemnizaţiilor încetează începând cu ziua următoare celei în care:

• a) beneficiarul a decedat;
• b) beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale pentru acordarea indemnizaţiilor;
• c) beneficiarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat cu care România nu are încheiată convenţie de asigurări sociale;
• d) beneficiarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul unui stat cu care România a încheiat convenţie de asigurări sociale, dacă în cadrul acesteia se prevede că indemnizaţiile se plătesc de către celălalt stat.