Majoritatea primăriilor din judeţ depind de banii de la bugetul central pe care însă nu îi ştiu cheltui

„Raportul privind finanţele publice locale pe 2013 la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud”, dat publicităţii de Camera de Conturi Bistriţa-Năsăud pe 2013 scoate în evidenţă faptul că bugetul general centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale (62 de primării şi Consiliul Judeţean) s-a ridicat la 911 milioane de lei venituri bugetare, respectiv peste 887 milioane de lei plăţi efectuate în anul 2013.

„În total buget general centralizat la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud ponderea este deţinută de bugetele locale ale comunelor, oraşelor,municipiului şi judeţului Bistriţa-Năsăud, cu 83,5% la venituri şi 82% la cheltuieli, iar bugetele instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii reprezintă 16,5% din venituri şi 16,6% din cheltuieli. Nu au fost raportate venituri şi cheltuieli din credite externe, iar din creditele interne în anul 2013 s-au raportat plăţi în valoare de 12.310 mii lei, tragerile fiind efectuate în perioadele anterioare”, se arată în documentul menţionat.

Din analiza făcută reiese că bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţului au încheiat execuţia bugetară a anului 2013 cu excedent în sumă de circa 34 de milioane de lei. Dintre cele 63 unităţi administrativ-teritoriale existente la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud, 41 au încheiat execuţia bugetară a veniturilor şi cheltuielilor la nivelul anului 2013 cu excedent în valoare de peste 51 de milioane de lei, iar 22 cu deficit în valoare de 17,3 milioane de lei.

Primăriile nu au ştiut cheltui ce au primit de la alţii 

În ceea ce priveşte excedentul, acesta nu a fost determinat de încasarea veniturilor peste nivelul prevederilor definitive aprobate prin bugetele locale, ci de nerealizarea unor cheltuieli bugetare la nivelul resurselor financiare asigurate în limita creditelor bugetare definitive aprobate, respectiv de neutilizarea sumelor primite din fonduri UE/alţi donatori la nivelul prevederilor bugetare.

Din analiza datelor prezentate rezultă faptul că nivelul încasărilor totale realizate a fost inferior atât faţă de prevederile iniţiale, cu peste 171 de milioane de lei, cât şi faţă de cele definitive, cu peste 256 de milioane de lei. De asemenea, faţă de anul bugetar anterior veniturile totale încasate au scăzut cu 29.257 mii lei (3,84%), diminuare care este consecinţa scăderii încasărilor, din impozite, taxe, contribuţii şi alte vărsăminte către bugetele locale, cu suma de 37.047 mii lei.

Angajaţii din primării nu şi-au făcut datoria

Gradul scăzut de colectare a impozitelor şi taxelor locale comparativ cu drepturile constatate se datorează activităţii necorespunzătoare desfăşurate de personalul cu atribuţii în acest domeniu şi afectează volumul cheltuielilor bugetare care pot fi direcţionate pentru satisfacerea necesităţilor de funcţionare şi de dezvoltare a unităţilor administrativ-teritoriale.

În raport cu totalitatea drepturilor constatate de încasat, în sumă de 879,6 milioane de lei, veniturile încasate reprezintă 86,5%.

Încasări peste nivelul prevederilor bugetare s-au înregistrat la categoriile ”subvenţii de la alte nivele ale administraţiei publice” şi la ”cote şi sume defalcate din impozitul pe venit”, în timp ce sumele defalcate din TVA au fost încasate în proporţie de 99%.

În structura veniturilor se remarcă gradul redus de încasare al „sumelor primite de la UE/alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări”, care au fost realizate pe ansamblul judeţului în procent de 41,2 %.

În ceea ce priveşte structura încasărilor realizate din datele prezentate rezultă că ponderea o au sumele defalcate din TVA cu 34,2%, sumele primite de la UE/alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări reprezintă 23,8%, iar veniturile din impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri, reprezintă 14,6%.

Majoritatea primăriilor nu îşi justifică existenţa

Raportat la această pondere se poate concluziona că aportul colectivităţilor locale la finanţarea activităţilor şi obiectivelor proprii de investiţii este unul redus, bugetele locale fiind în continuare dependente de transferurile de la bugetul de stat pentru realizarea atribuţiilor legale.

Din datele prezentate rezultă că execuţia bugetară înregistrată la 31.12.2013 este de 68,6% la partea de cheltuieli, plăţile efectuate în anul 2013 fiind mai mici atât faţă de nivelul prevederilor iniţiale, cu 246,6 milioane de lei, cât şi faţă de prevederile definitive, cu 332,6 milioane de lei. Neefectuarea cheltuielilor la nivelul bugetat se datorează în principal neîncasării veniturilor prognozate din sume primite de la UE/alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări, care a înregistrat cel mai redus nivel de încasare (41,2%).

Analizând pe titluri execuţia bugetară se remarcă nivelul variabil înregistrat, cu valori de 99% în cazul subvenţiilor, a operaţiunilor financiare şi a cheltuielilor de personal, şi de peste 90% în cazul cheltuielilor cu bunuri şi servicii şi a celor cu asistenţa socială.

Nivelul cel mai scăzut al plăţilor efectuate, raportat la prevederile bugetare definitive, a fost înregistrat la categoria „proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile” 37,1% şi la categoria „cheltuieli de capital”, 77,3%.

Analizate după natura şi conţinutul lor economic se constată că în total cheltuielilor ponderea o au plăţile pentru „Cheltuieli de personal„ cu 31%, urmate de cele pentru „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile”, cu 24% şi cele pentru bunuri şi servicii cu 18%.

În anul 2013 plăţile pentru cheltuieli de capital au reprezentat 10% din totalul plăţilor efectuate! Acest lucru spune tot despre eficienţa administraţiei.