Primarul Ovidiu Creţu a spus într-o conferinţă de presă că i-a rugat pe studenţii la Arhitectură care au făcut pratică la Bistriţa să trateze anul acesta problema apei şi să vină cu soluţii pentru realizarea unor fântâni arteziene, dar şi pentru valorificarea cursului râului Bistriţa.
„Nouă studenţi la Arhitectură din Cluj-Napoca au făcut o pratică de două săptămâni la Bistriţa. Este una tradiţională. Am avut-o şi în anii trecuţi. Tema pe care i-am rugat să o abordeze este valorificarea apei în municipiul Bistriţa, referindu-mă la posibilităţi de realizare a unor fântâni arteziene, a unor fântâni, la valorificarea cursului râului Bistriţa, a fostelor pâraie a Morilor care există”, a declarat Ovidiu Creţu.
Vineri, studenţii i-au prezentat primarului proiectele lor, iar edilul a promis că va ţine cont de ele atunci când municipalitatea va decide să se ocupe ceva mai serios şi de această problemă.
Reamintim că, în afara fântânii arteziene de la Han care a fost zugrăvită şi reparată pe ici pe colo, celelalte fântâni din oraş sunt într-o stare jalnică. De când este primar al Bistriţei, Ovidiu Creţu a tot prezentat proiecte de amenajare a unor fântâini arteziene, dar niciunul nu s-a concretizat până acum. Nici cursul râului Bistriţa nu a fost amenajat pentru a putea fi utilizat ca zonă de agrement, edilul explicând recent că mai întâi trebuie rezolvată problema apei murdare care va continua să vină aşa dacă primăriile de pe Valea Bârgăului nu se vor alia cu Bistriţa să mai facă unele amenajări ale albiei, rămase nerezolvate de pe vremea comuniştilor.
Cristiana Sabău
Daca ar tine cont si de parerile lor, poate am avea si ceva mai putin kitch la Bistrita. Ei sigur in proiectele lor nu vor face sa curga apa din gura unor struti sau din coada unor mere de plastic.
Orasul Bistrita are avantajul de a fi strabatut de la un capat la altul de râul cu acelasi nume si care din pacate pana in prezent nu a fost pus in valoare. Prin urmare exista posibilitatea amenajarii acestui curs de apa de la Unirea la Viisoara pentru a indeplini functiuni complexe. In acest sens exista un proiect mai vechi pentru portiunea dintre podul Jelnii si podul Budacului de la poalele padurii Codrisor (vezi pe internet : P.U.Z. Bistrita ‘ Dealul Codrisor’ (Codrisor Hill). In acelasi mod ar putea fi intocmite proiecte pentru alte portiuni ale râului, fiecare cu particularitatile sale. Dominanta trebuie sa ramana functia de agrement, avand in vedere ca râul trece pe langa parcul municipal, parcul tineretului si lacul MHC. In acelasi timp, pe malul stang al apei ar putea fi amenajata o artera de circulatie de tip splai care sa includa si o pista de biciclete si care sa lege zonele de agrement de la Unirea la Viisoara. Evident, specialistii in arhitectura ar putea sa aiba o viziune mai aplicata in privinta valorificarii specificului fiecarei portiuni.