Duminică, 20 octombrie 2019, Preasfinția Sa Florentin Crihălmeanu, Episcopul de Cluj-Gherla va binecuvânta noua biserică parohială din parohia Șanț, Protopopiatul Rodna.
Consacrarea altarului și sfințirea bisericii cu Hramul „Intrarea în Templu a Maicii Domnului” este programată începând cu ora 10.00. Ceremonia sfințirii locașului de cult va fi urmată de Sfânta Liturghie arhierească.
În prezent, comunitatea greco-catolică din Șanț este mică numeric, dar familiile care au ales să revină la credința înaintașilor sunt formate din credincioși cu suflet mare, pentru că, împreună cu păstorul comunității, pr. Augustin Flămând, au reușit să își împlinească visul de a avea din nou o biserică, a cărei zidire a început în anul 2013.
Cu sprijinul și al autorităților, dar și a unor asociații din străinătate, noua biserică frumos pictată, cu un iconostas sculptat cu măiestrie – în amintirea iconostasului din biserica parohială confiscată în 1948 și care avea iconostasul pictat de reputatul pictor Octavian Smigelschi -, este pregătită pentru a primi binecuvântarea Sfântului Spirit, să fie casă Domnului și adăpost sufletelor pe drumul spre mântuire.
Repere istorice:
Localitatea Șanț, situată la poalele Munților Rodnei, în jud. Bistrița Năsăud, a fost atestată documentar din 1773 sub denumirea de Rodna Nouă și, din 1925, Șanț (numele i-a fost dat de la un șanț de apărare). După Șematismul Eparhiei de Cluj-Gherla din 1947, parohia „Șanț I și II (Rodna Nouă), (Jud. Năsăud)” este „parohie veche, trecută la Sfânta Unire în 1700, organizată în 1773”, având biserica parohială „biserică de zid edificată între 1903-1906, renovată în 1924 și 1943, cu Hramul Înălțării Domnului nostru Isus Hristos”. Data la care este consemnată ultima vizitație canonică a Episcopului de atunci, actualul Fericit Iuliu Hossu, martir al Bisericii Catolice, este: 27 iulie 1920.
Același document menționează faptul că în 1947, localitatea Șanț avea 2104 credincioși greco-catolici, 30 romano-catolici, 10 ortodocși, 3 reformați luterani, 42 creștini de alte confesiuni 42 și 3 evrei. În parohie funcționau Asociația Generală a Românilor Uniți Greco-Catolici (AGRU) cu 70 de membri și Reuniunea Mariană cu 130 de membre. Parohia mai deținea o biserică veche de zid, edificată în 1845, despre care se spune că era „avariată prin trecerea frontului”. De asemenea, în parohie funcționa o școală primară confesională. Distinse personalități ale Bisericii Greco-Catolice s-au născut și au viețuit aici, între acestea: Grigore Moisil (1814-1891), preot și om de cultură, vicar foraneu al Rodnei și protopop al Năsăudului, apărător al drepturilor naționale ale românilor, întemeietor și apoi director al Gimnaziului din Năsăud.
Alt nume important legat de parohia Șanț este cel al preotului greco-catolic Pamfiliu Grapini (1855-1945), păstor al acestei parohii vreme de 60 de ani, ctitor al vechii biserici parohiale – pr. Augustin Flămând consemnează faptul că și biserica nouă, care va fi sfințită în 20 oct. 2019, este ridicată pe o proprietate care i-a aparținut. Corespondent la numeroase publicații ale vremii, traducător al marilor clasici germani, militant pentru cauza națională a românilor, a consemnat într-un jurnal evenimentele importante ale timpului său – precum cel al Marii Uniri din 1918 – și este autor al unei vaste monografii a com. Șanț. Unul dintre cei cinci fii ai pr. Grapini a fost Enea Grapini, inginer arhitect, politician social-democrat, unul dintre membrii fondatori ai Consiliului Național Român Central, cu o contribuție la definitivarea Rezoluției Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918.
Sunt câteva date care atestă istoria luminoasă din această zonă, în care, deși tăvălugul comunismului a măturat ce era greco-catolic în cale, sămânța credinței și a rugăciunii înaintașilor a rămas vie și rodește, istoria parohiei greco-catolice Șanț a continuat și se scrie din nou pe pagini luminoase, prin sfințirea și inaugurarea noului locaș de închinare.
Sursa: Eparhia Cluj-Gherla
Adaugă comentariu