”Creșterea vizibilității fondurilor europene în rândul cetățenilor trebuie să reprezinte un deziderat al tuturor instituțiilor europene!”. În cadrul ședinței Comisiei de Dezvoltare Regională a Parlamentului European a fost supus spre examinare proiectul de raport inițiat de europarlamentarul PNL Daniel Buda privind „Creșterea implicării partenerilor și a vizibilității în activitatea fondurilor structurale și de investiții europene”:
”Politica de coeziune este instrumentul fundamental al UE prin intermediul căruia se reduc disparitățile dintre regiuni, se generează o creștere a ocupării dar, în același timp și o sprijinire a competitivității regiunilor UE. Investițiile prin politica de coeziune au creat un impact pozitiv asupra economiilor statelor membre. În aceeași măsură, au contribuit la creșterea calității vieții de zi cu zi dar, din păcate, avantajele investițiilor nu sunt percepute întotdeauna așa cum ar trebui de către cetățenii europeni.
Ideea principală care a stat la baza raportului inițiat de mine a pornit de la faptul că politica de coeziune este finanțată cu un buget de peste 350 miliarde euro, însă efectele pozitive sunt cunoscute mai puțin de către cetățeni, iar concluzia evidentă a fost că metodele de comunicare nu au fost întotdeuna cele mai eficiente. După cum am subliniat și în propunerea de raport, doar o treime din cei chestionați în Euro-barometrul din 2015 au auzit despre proiecte cofinanțate prin politica de coeziune și de efectul pozitiv asupra veții lor.
Europa de astăzi se află în mijlocul unei crize sociale dominate de un climat de neîncredere. Toate acestea au loc în contextul creșterii tot mai accentuate mișcărilor antisistem, a Brexitului iar aceste tendințe de polarizare au generat diferențieri de abordare privind viitorul Europei cu viteze diferite de dezvoltare. Neîndoielnic, comunicarea deficitară a contribuit la o astfel de stare de fapt. Acest lucru se datoreaza în principal din cauză că metodele de comunicare se derulează în mod diferit în fiecare stat membru.
Concret, conform datelor Euro-barometrului menționat, în Regatul Unit, doar 7 % dintre cei chestionați aveau cunoștință despre investițiile UE, Iar la polul opus, în Polonia, 76% dintre respondenți recunoșteau impactul pozitiv al proiectelor UE în regiunile în care locuiesc. De aici desigur putem trage o primă conluzie și anume că se impune o mai bună coordonare între autoritățile publice, partenerii sociali și economici dar și societatea civilă pentru o mai bună comunicare a obiectivelor UE cu scopul de a crește interesul cetățenilor față de apartenența la proiectul comun european.
Raportul de inițiativă este structurat în patru capitole:
1. Un prim capitol respectiv considerații generale unde se face o analiză a situației actuale ca punct de start în restabilirea comunicării rezultatelor politicii de coeziune pe baze noi.
2. Al doilea capitol are în vedere provocările de abordat și face referire la limitările actuale și obstacolele care stau în calea unei comunicări mai eficiente și încurajarea participării actorilor în procesul de luare al deciziilor.
3. În partea a treia vorbim de propuneri concrete în vederea îmbunătățirii comunicării și implicarea partenerilor în cea de a doua jumătate a perioadei de finanțare 2014 -2020, având în vedere propunerea de regulament Omnibuz. Aici am încercat să țin cont de ce obiective tangibile ar putea fi atinse în intervalul de timp rămas perioadei actuale de finanțare.
4. În capitolul 4 am avut în vedere măsuri de încurajare a comunicării și mai ales nevoia de angrenare a partenerilor sociali, a cetățenilor în perspectiva post 2020. Este nevoie de stabilirea unor noi principii de comunicare dar mai ales de identificarea cadrului în care comunicatorii principali să devină însăși beneficiarii. Nu în ultimul rând, am subliniat nevoia de existență a indicatorilor de măsurare a gradului de recepționare și eficiență a mesajelor comunicate.
Trebuie să reținem că vizibilitatea în cadrul politicii de coeziune precum și oportunitățile de finanțare sunt mai degrabă o responsabilitate a autorităților locale și regionale, deoarece ele sunt interfața cea mai apropiată de cetățean, iar autoritățile locale beneficiază de cel mai ridicat grad de încredere din partea cetățenilor. Creșterea interacțiunii cu beneficiarii finali și cu partenerii implicați este esențială pentru îmbunătățirea comunicării. Este nevoie ca transmiterea mesajelor să fie pe înțelesul și ținând cont de interesul beneficiarilor. În același timp, trebuie să avem în vedere contextul și progresele diferite în materie de comunicare care diferă de la o regiune la alta.
La final, doresc să-mi exprim aprecierea pentru eforturile și contribuțiile tuturor celor cu care am colaborat la elaborarea acestui raport și să le mulțumesc personal pentru sprijin și îndrumări, atât Mădălinei Stoian din secretariatului PPE și lui Ștefan Donea din secretariatul comisiei Regi, cât și Unității de comunicare din cadrul DG Regio, cu care am avut o colaborare strânsă în această perioadă. Nu în ultimul rând, le mulțumesc tuturor colegilor din comisie pentru dezbaterea și schimbul de idei extrem de interesante de astăzi pe marginea proiectului de raport”.
Comentarii recente