Iohannis: Ce fel de naţiune vrem să fim? Voi convoca referendum. PSD, strategie kamikaze!

ACTUALIZARE Preşedintele României, Klaus Iohannis, a avertizat în Parlament că dacă PSD nu rezolvă actuala criză, va convoca consultări la Cotroceni pentru a vedea care sunt soluţiile posibile.

Discursul președintelui României în Parlament:

”M-aș fi adresat și Guvernului, dar este ocupat. Dar nu-i bai, la ei am fost deja. Cu toţii ne dorim în definitiv o Românie puternică şi prosperă. Cu toţii ne dorim ca României să îi meargă mai bine, dar vremurile nu sunt obişnuite şi suntem în plină criză. Sute de mii de români protestează în stradă, naţiunea e în alertă, e vie, e atentă şi e foarte nemulţumită. O importantă cercetare sociologică realizată în ultimele trei zile arată că aproape 80% dintre români consideră că ţara merge în direcţia greşită.

Doamnelor şi domnilor, cum s-a ajuns aici, la numai o lună după alegeri? În 11 decembrie, PSD a repurtat o mare victorie. Dar după aceea, doamnelor şi domnilor, cu o ciudată strategie tip kamikaze a intrat în coliziune frontală cu o parte însemnată a societăţii româneşti. A promis în campanie ceva şi în primele zile s-a apucat de altceva. «Pohta ce aţi pohtit», grija ce aţi avut-o se vede că nu a fost ce a declarat în campanie. Nu prosperitatea poporului român a fost prima prioritate. Grija primă a fost să vă ocupaţi de dosarele penalilor, şi românii sunt indignaţi şi revoltaţi! Asta este situaţia, unii mulţumiţi, unii nemulţumiţi! Ce facem? Dragilor, ce facem? Care sunt soluţiile, care este marja de manevră pentru a ieşi din acest impas? Retragerea Ordonanţei 13 şi, eventual, demiterea chinuită a unui ministru este cu certitudine prea puţin. Alegeri anticipate sunt în această fază prea mult. Asta este marja de manevră. Cine trebuie să vină cu soluţia? Păi în mod natural cel care a creat problema, PSD!

Preşedinţii celor două Camere încearcă să acrediteze în spaţiul public ideea că eu nu aş digera rezultatul votului şi că eu aş încerca să fac ceva ca să întorc acest rezultat şi afirmă în spaţiul public că aş dori răsturnarea guvernului legitim. Nu! Fals! Aţi câştigat, acum guvernaţi şi legiferaţi, dar nu oricum! Nu oricum! România are nevoie de un guvern puternic, nu de un guvern care cu sfială execută ordinele de la partid. România are nevoie de un guvern care lucrează transparent, care guvernează predictibil, la lumina zilei, nu noaptea, pe furiş. Legiferaţi pentru România, daţi legi bune pentru România, nu pentru un grup de politicieni cu probleme! Conduceţi, cei care aţi câştigat alegerile, dar conduceţi responsabil! Sunt mari aşteptări din partea societăţii. Lumea v-a votat, fiindcă v-a crezut. Ce aţi promis, faceţi! Sunt mari aşteptări din partea mediului economic. E nevoie de o guvernare şi de o legiferare transparentă, predictibilă, sustenabilă.

Nu vă bateţi joc de România! Suntem într-o situaţie macroeconomică foarte bună. Nu puneţi România în dificultate! Păstraţi trendul ascendent! Păstraţi creşterea economică! Sunt aşteptări mari de la partenerii noştri internaţionali. România este o ţară stabilă, puternică în regiune. Am luptat, am legiferat şi am guvernat timp de mulţi ani în aşa fel încât România să devină parte puternică din NATO, din Uniunea Europeană. Lumea are mari aşteptări de la noi. Să nu-i dezamăgim! Dacă PSD, care a creat această criză, nu o rezolvă urgent, voi convoca, în virtutea atribuţiilor de preşedinte, consultări la Palatul Cotroceni pentru a vedea care sunt soluţiile posibile.

Ce fel de naţiune vrem să fim? Vrem să fim o naţiune puternică, prosperă, o naţiune care îşi construieşte un stat de drept şi îl respectă, o naţiune care se poate mândri cu o justiţie independentă, o naţiune unde autorităţile colaborează loial, o naţiune cu un Parlament puternic, o naţiune cu un Guvern performant, sau vrem să fim o naţiune slabă, dispreţuită, care pune totul în joc pentru a salva pe câţiva din situaţii dificile, pe câţiva politicieni din situaţii dificile? Merită România acest sacrificiu pentru câţiva politicieni? Asta este întrebarea. Acesta este scopul referendumului. O naţiune puternică se construieşte cu politicieni integri şi credibili în vârful statului. Asta îmi doresc eu pentru România şi asta, cred, îşi doresc românii. Asta este întrebarea, ce fel de naţiune vrem să fim. Şi pentru a afla realmente voinţa suverană a poporului român, voi convoca acest referendum. Aştept de la Parlament răspunsul la solicitarea mea. Imediat după primirea răspunsului, voi convoca referendumul.

Probabil aţi urmărit imaginile de la demonstraţiile care au avut loc în ultimele zile, multele demonstraţii care au avut loc în ultimele zile. Cea mai mare în Bucureşti, în Piaţa Victoriei, dar şi în multe, multe alte localităţi din România, din străinătate, au fost demonstraţii ample, localităţi unde nu a fost nicio demonstraţie la Revoluţie. Incredibil! Imaginea aceea splendidă din Piaţa Victoriei cu telefoanele iluminate, cred că o ştiţi cu toţii. Iată, când politicienii au încercat să ducă democraţia în coridoarele întunecate, românii au ieşit în stradă şi au readus lumina în procesul democratic. Democraţia trebuie ţinută vie, democraţia trebuie apărată zi de zi, revigorată! Democraţia nu este niciodată de la sine înţeleasă şi pentru multă democraţie este nevoie de multă educaţie, şi îi felicit pe părinţii care şi-au dus copiii în Piaţa Victoriei pentru o lecţie autentică de democraţie! Să păstrăm aşadar democraţia vie şi ţara curată, la propriu şi la figurat, pentru generaţiile care vin după noi, pentru viitorul României!”.

Comisiile juridice reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au dat, cu unanimitate de voturi, un aviz favorabil solicitării preşedintelui Klaus Iohannis privind organizarea unui referendum pe Justiţie, social-democratul Şerban Nicolae afirmând însă că acest demers al şefului statului va costa aproximativ 250 milioane lei, bani care nu au fost prevăzuţi în bugetul pe 2017.

Preşedintele Klaus Iohannis a declanşat în 24 ianuarie procedura pentru organizarea referendumului privind justiţia şi a transmis Parlamentului o scrisoare pe această temă. „Marţi, 24 ianuarie a.c., preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a declanşat, în conformitate cu prevederile art. 90 din Constituţia României, procedura privind organizarea unui referendum naţional prin care poporul să-şi exprime voinţa cu privire la următoarea problemă de interes naţional: Continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice”, anunţa Administraţia Prezidenţială.

Scrisoarea pe tema referendumului a fost transmisă preşedinţilor celor două Camere, solicitând consultarea Parlamentului cu privire la problema sus menţionată. Potrivit Legii referendumului, Parlamentul are la dispoziţie 20 de zile să dea un aviz consultativ pentru referendumul convocat de către preşedinte. În cazul în care termenul de 20 de zile este depăşit, procedura de consultare se consideră a fi îndeplinită.

ȘTIREA INIȚIALĂ Preşedintele României, Klaus Iohannis, a declanşat procedura privind organizarea referendumului privind justiţia şi a transmis Parlamentului o scrisoare pe această temă.

„Marţi, 24 ianuarie a.c., Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a declanşat, în conformitate cu prevederile art. 90 din Constituţia României, procedura privind organizarea unui referendum naţional prin care poporul să-şi exprime voinţa cu privire la următoarea problemă de interes naţional: Continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice”, informează Administraţia Prezidenţială.

Scrisoarea pe tema referendumului a fost transmisă preşedinţilor celor două Camere, solicitând consultarea Parlamentului cu privire la problema sus menţionată. „Referitor la declanşarea unui referendum naţional a fost informat şi prim-ministrul României, domnul Sorin Mihai Grindeanu”, mai spune Administraţia Prezidenţială.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că întrebarea de la referendum nu va conţine cuvântul „graţiere”, deoarece Constituţia nu îi permite acest lucru, şi că cel mai probabil întrebarea va fi legată de anticorupţie sau integritate.

Articolul din Legea referendumului care enumeră situaţiile şi temele considerate de interes naţional asupra cărora preşedintele poate solicita un referendum a fost declarat neconstituţional în 2006, CCR stabilind atunci că şeful statului este singurul care poate decide temele pentru consultarea populaţiei, iar Parlamentul nu se poate amesteca, cenzurându-i decizia.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a anunțat referendum pe tema modificării legilor justiţiei afirmând că există un larg interes pentru modificarea codurilor penale şi graţierii, iar poporul trebuie să se pronunţe asupra acestor teme. PNL și USR au anunțat deja că susțin demersul președintelui.

„În aceste zile au avut loc proteste, oamenii au ieşit indignaţi să protesteze în stradă împotriva acestei încercări de a modifica prin ordonanţă de urgenţă legilaţia penală. Am auzit fel şi fel de aberaţii, imediat după ce au ieşit oamenii în stradă. Activişti agitaţi şi agitatori au fugit la televiziunile obediente să explice poporului că este o lovitură de stat. Cetaţenii să dea lovitură de stat? Nu, politicienii dau lovitura de stat, doar că nu dau lovitură de stat, ci lovitura de graţie statului de drept”, a declarat Iohannis.

În consecinţă, preşedintele a anunţat că va iniţia procedurile pentru un referendum pe aceste teme. ”Această temă a devenit o temă naţională. E evident că există un larg interes pentru schimbarea codurilor penale şi a graţierii. Dacă aşa este, voi supune această temă dezbaterii publice şi votului popular. Voi începe demersurile pentru un referendum, referendum prin care românii vor putea să se exprime, vor putea spune dacă sunt de acord cu aceste demersuri sau nu”, a spus Klaus Iohannis.

El a arătat că aceste două chestiuni nu au fost subiecte în campania electorală, iar românii au dreptul să-şi exprime opinia pe marginea lor. ”Atunci când au votat, aceste teme nu s-au regăsit în programul de guvernare. Dacă guvernanţii a făcut o temă din asta, vor trebui să suporte votul popular”, a spus preşedintele: ”De ce au ieşit oamenii? PSD şi satelitul său ALDE au promis bunăstare românilor, au promis dezvoltare economică, salarii mai mari şi oamenii de bună credinţă i-au votat. Când au ajuns la guvernare, s-au apucat să umble la legislaţia penală pentru a-şi curăţa dosarele lor, ale colegilor de partid, ale celor care i-au susţinut în partide. Asta i-a dus în stradă. De aici indignarea românilor. Nu vrea nimeni să dea lovitură de stat sau să răstoarne regimul. Doar nu îşi imaginează că a ieşit cineva în stradă pentru acest guvern. Guvernanţii ar face bine să ia seamă. Poate cu această ocazie îşi amintesc că românii sunt un neam mândru. Românii ai dreptul la o clasă politică pe măsură”.

Iohannis a apreciat că tema acestui referendum depăşeşte însă cadrul strict al domeniului justiţiei. ”Aparent vorbim de chestiuni legate de Justiţie, de ordonanţe de urgenţă pe teme foarte concrete. În realitate, dragi români, vorbim de ce fel de naţiune vrem să fim. Vrem să fim o naţiune puternică, un stat de drept, sau vrem să fim o naţiune aşa şi aşa, cu un stat de drept care poate fi înmuiat şi discutat. Vrem să fim o naţiune care seamănă cu generaţia care a făcut Mica Unire sau o naţiune care nu îndrăzneşte să ridice vocea? Vrem să fim o naţiune între celelalte naţiuni aşa cum sunt naţiunile europene sau vrem să fim o naţiune care nu îndrăzneşte să ridice vocea în corul naţiunilor europene? Eu îmi doresc o naţiune puternică, îmi doresc o naţiune de oameni mândri şi liberi. Românii sunt mândri şi liberi şi o naţiune condusă de politicieni integri, de politicieni competenţi. Orice altceva pentru mine este prea puţin, iar pentru a obţine acest lucru, pentru a atinge acest obiectiv, pentru mine niciun preţ nu e prea mare”.

„Ce generaţie de politicieni am avut atunci, după Mica Unire, oameni care au avut curajul să spună lucrurilor pe nume. Şi ce politicieni avem astăzi. O coaliţie aleasă să conducă România spre dezvoltare se ocupă de modificarea Codului penal. Se ocupă, în mod paradoxal, exact de ameliorarea Codului penal într-un sens cel puţin discutabil. Micşorarea amenzilor pentru abuz în serviciu”, a adăugat Iohannis.

Referendumul pe tema graţierii şi a schimbării codurilor penale anunţat  de către preşedintele Klaus Iohannis ar fi a şasea consultare populară de după 1989 şi a treia având ca obiect modificarea legislaţiei. Pentru ca acest demers să se concretizeze, preşedintele Klaus Iohannis va trebui să consulte Parlamentul, care are termen 20 de zile pentru a se pronunţa. În absenţa unei decizii a Legislativului în interiorul acestui termen, preşedintele poate emite decretul privind organizarea referendumului, procedura constituţională considerându-se îndeplinită.

Liderul PSD Liviu Dragnea a anunțat: ”Vom declanşa şi noi alte două referendumuri. Vom declanşa un referendum pe tema familiei, unde s-au înregistrat peste 3 milioane semnături, iar a doua temă va fi un referendum pe regimul imunităţilor. Nu sunt de acord cu imunitatea parlamentara si nici cu cea a presedintelui. Cele două referendumuri le avem în plan pentru această primăvară. Iohannis își cere suspendarea. Noi nu suntem interesați de acest scenariu oricum. Guvernul nu are în intenţie ca infracţiunile de corupţie să fie graţiate. Acele fapte nu vor fi graţiate, asta e important. Trebuie să se mai ştie că o amendă de 80 de milioane de euro pe care riscă s-o plătească România la CEDO înseamnă bani mulţi. Tot ce înseamnă prejudicii aferente pedepselor se vor recupera, deci alea nu sunt graţiate, ideea că se dă o lege a graţierii pentru corupţi pică. Sunt convins că peste 90% dintre cei care au ieşit în stradă nu au avut timp să citească. Sunt în jur de 50 de excepţii, violatorii, criminalii, hoţii nu sunt graţiaţi, traficanţii de droguri, criminalii, actele de terorism, şantaj, spălare de bani, fapte cu violenţă. Este o măsură pe care guvernul şi-o asumă. Situaţia din închisori e îngrozitoare. De ce să plătească românia 80 de milioane de euro?”, a spus el la România TV.