Referendum privind ”căsătoria între bărbat şi femeie”?

Curtea Constituţională a dat aviz pozitiv pentru iniţiativa cetăţenească de revizuire a Constituţiei, în sensul în care aceasta respectă limitele revizurii, însă judecătorii nu s-au pronunţat pe fondul problemei – definirea căsătoriei ca uniune între femeie şi bărbat, nici asupra oportunităţii. Decizia a fost luată în unanimitate şi, drept consecinţă, iniţiativa poate intra în dezbaterea Parlamentului, unde este însă nevoie de o majoritate calificată pentru a fi adoptată. În cazul în care ar fi aprobată de Parlament, propunerea trebuie să fie suspusă şi unui referendum naţional.

Preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a argumentat că dreptul la căsătorie nu este un drept fundamental în România, iar dreptul la viaţa de familie înseamnă mai mult decât simpla căsătorie. ”Dreptul la căsătorie, deocamdată în România, nu este consacrat constituţional sau prin altă lege ca un drept fundamental. Legislaţia europeană cu privire la aceasta recomandă o largheţe a statelor, le dă o marjă de suveranitate să se pronunţe dacă admit sau nu căsătoria între cupluri de acelaşi sex. De asemenea, nu este încălcat nici conceptul de viaţă de familie, pentru că acesta este mult mai larg decât sfera căsătoriei, decât relaţiile dintre viitorii soţi. Cuprinde relaţiile cu copii, cu rudele, defineşte care sunt obligaţiile acestora, legăturile de rudenie. Deci nici din punctul acesta de vedere nu s-a putut reţine că s-ar fi încălcat acest drept”, au fost explicaţiile preşedintelui CCR.

Valer Dorneanu a mai spus că judecătorii au verificat ”detaliile tehnice” ale iniţiativei cetăţeneşti. ”Am avut de verificat prevederile articolelor 150 şi 152 din Constituţie, dacă sunt întrunite condiţiile tehnice: un număr de 500.000 de semnături, 20.000 din acestea să fie din cel puţin jumătate din judeţele ţării, să fie atestate toate semnăturile (…) Curtea nu s-a pronunţat asupra oportunităţii acestei modificări a Constituţiei, nu este atributul CCR să stabilească dacă va admite căsătoria între soţi, nici măcar să definească din nou noţiunea de familie, nici măcar să definească celelalte noţiuni care sunt aşteptate de către unii cu privire la parteneriate civile”, a mai precizat Dorneanu.

Proiectul de revizuire a Constituţiei a fost depus la Parlament pe 23 mai de către Coaliţia pentru familie, însoţit de trei milioane de semnături. Iniţiatorii îşi motivează demersul prin faptul că susţin „normalitatea” şi susţin că abordarea „fie din perspectiva paradigmei religioase, fie a paradigmei sociologice” arată că „normalitatea” poate fi doar o familie heterosexuală, având în vedere că „specia umană nu poate supravieţui altfel”.

Pe de altă parte, un grup de 24 de organizaţii neguvernamentale şi patru organizaţii internaţionale cer Curţii Constituţionale să respingă iniţiativa privind revizuirea Constituţiei în sensul definirii familiei drept căsătoria între un bărbat şi o femeie, definiţie care ar încălca dreptul la viaţă privată şi familie. Organizaţiile semnatare consideră iniţiativa ilegală în raport cu textul constituţional şi standardele de drept internaţional, standarde pe care România s-a angajat să le respecte. Redefinirea familiei dintr-o perspectivă religioasă urmăreşte restrângerea dreptului la viaţă privată şi familie al tuturor celor care se află în familii monoparentale sau în familii formate din cupluri heterosexuale care nu sunt căsătorite, precum şi în familii bazate pe cupluri formate din persoane de acelaşi sex, încălcând astfel principiul egalităţii şi nediscriminării, se arată într-un comunicat de presă.

Solicitarea este susţinută de Amnesty International, Comisia Internaţională a Juriştilor, ILGA-Europe şi European Commission on Sexual Orientation Law. Potrivit sursei citate, cele patru organizaţii internaţionale au transmis o opinie separată în atenţia Curţii, care urmează să dezbată iniţiativa Coaliţiei pentru Familie miercuri, 20 iulie.

Asociaţia ACCEPT anunţă că respectă decizia Curţii, ca parte a instituţiilor statului de drept, dar este de părere că România se pregăteşte de un referendum care o va scoate din spaţiul valorilor europene. „Facem apel la clasa politică să acţioneze cu responsabilitate faţă de comunitatea persoanelor lesbiene, gay, bisexuale şi transgender (LGBT). În primul rând, solicităm Parlamentului să clarifice întrebarea care va fi pusă românilor la referendum, pentru a evita confuzia indusă dintre instituţia familiei şi instituţia căsătoriei”, precizează ACCEPT. Asociaţia atrage atenţia clasei politice că familia este o instituţie bazată pe iubire şi respect, care include atât cupluri homosexuale, cât şi familii monoparentale sau cupluri necăsătorite heterosexuale.

Amnesty International a considerat că este vital să se implice în acest demers, alături de alte organizaţii de drepturile omului care au adus argumente juridice în faţa Curţii Constituţionale pentru a apăra drepturile persoanelor LGBT în România. „Am fost martorii unor iniţiative similare în alte state europene, care au dus la limitarea drepturilor persoanelor LGBT, în special dreptul la nediscriminare şi la viaţă privată şi de familie. Acest curent este foarte îngrijorător. Romania trebuie să respecte obligaţiile sale conform standardelor internaţionale şi europene de drepturile omului. Acum are şansa să arate că protejează drepturile tuturor,” au declarant reprezentanţii organizaţiei. Amnesty International.

Coaliţia anti-discriminare şi organizaţii neguvernamentale din România au transmis, de asemenea, opinii scrise către CCR, pentru a sublinia caracterul discriminatoriu al iniţiativei Coaliţiei pentru Familie.

Potrivit articolului 48 din Constituţie, „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor”.

Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot, cu condiţia ca aceştia să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.