Potrivit portalului instanţelor de judecată, Mariana Nacu, Silivan Crăciun (foto stânga şi centru) şi Maxim Gagea cer Tribunalului Bistriţa-Năsăud să dispună anularea actului administrativ prin care Agenţia de Protecţie a Mediului Bistriţa-Năsăud a fost de acord cu Planul Urbanistic General propus de municipalitate în care este menţionată varianta ocolitoare Bistriţa 2 Sud prin intravilanul oraşului.
Contactat în legătură cu acest subiect, directorul APM Bistriţa-Năsăud, Ştefan Mureşan, a declarat că ştie despre acţiunea celor trei. „Dânşii contestă avizul de mediu pe care noi l-am dat pe PUG. Instanţa va decide”, a spus Ştefan Mureşan.
Potrivit unui document postat pe site-ul APM Bistriţa-Năsăud, a acordat avizul de mediu pentru noul PUG. În ce priveşte varianta ocolitoare, APM a arătat că au fost analizate mai multe variante de ocolire a orasului, concluzia fiind că varianta ocolitoare sud îndeplineşte cumulat mai multe criterii (funcţionale, economice, de trafic) în defavoarea celorlalte analizate, în special a variantei ocolitoare nord.
„În cadrul PUG-ului analizat, a fost întocmit un studiu de trafic de către Facultatea de Mecanică si Tehnologie a Universităţii din Piteşti, concluzia acestuia fiind că varianta de ocolire sud ar contribui semnificativ la eliminarea disfuncţionalităţilor existente la nivelul orasului în ceea ce priveşte traficul de tranzit prin preluarea unei mari părţi a acestuia”, se arată în documentul postat pe site-ul APM.
Conform Raportului de mediu, referitor la varianta de ocolire Sud, se spune că „implementarea unui astfel de proiect (varianta ocolitoare sud) se înscrie în tendinţele normale de restructurare urbană a municipiului, prin devierea traficului auto de tranzit în afara zonei centrale, sporind gradul de confort urban si implicit nivelul calităţii vieţii locuitorilor”.
„Cunoaşterea efectelor potenţiale pe care aceasta (varianta ocolitoare -n.r.) le-ar putea avea asupra componentelor teritoriale este o conditie esenţială pentru reuşita integrării sale sub aspect environmental, economic şi social. Calea rutieră nu trebuie să rămână o simplă construcţie cu funcţie de transport, ci trebuie să devină ea însăşi o componentă teritorială supusă echilibrului environmental, susceptibilă să polarizeze noi spaţii cu funcţii economice şi să potenţializeze interacţiuni multiple cu factorii sociali şi politici ce acţionează în teritoriu. Cunoaşterea riscurilor, avantajelor poziţionale şi constrângerilor, oportunităţilor de dezvoltare, etc., analiza corelată a acestor elemente şi integrarea concluziilor lor într-un model eficient de impact teritorial, pot oferi factorilor de decizie administrativă un instrument de lucru deosebit de util în vederea adoptării soluţiilor optime în procesul dezvoltării durabile a teritoriului”, se arată în document.
Dosarul a fost înregistrat în 1 octombrie a.c., dar instanţa nu a stabilit încă termenul pentru prima înfăţişare.
Cristiana Sabău
Orice primar intreg la minte se lupta sa scoata traficul de tranzit din localitatea pe care o pastoreste (vezi centura ocolitoare a Clujului, a Sibiului sau chiar a Gherlei). Ce poti sa spui despre un primar care vrea cu orice pret sa introduca traficul greu si de tranzit prin oras? Daca nu e tampit, atunci sigur are un interes personal. Iar cand este orbit de interese personale e in stare de orice tampenie. Fiindca nu poate fi numita altfel decat tampenie alegerea unui traseu care presupune defrisarea padurii de pe un versant care se confrunta cu probleme de alunecari de teren.
Primul lucru pentru construirea unui drum este evitarea zonelor predispuse alunecarilor de teren, cunoscut fiind faptul ca vibratiile produse de zgomot si de trepidatiile traficului favorizeaza fenomenul de alunecare. Orice manual de Imbunatatiri Funciare precizeaza ca defrisarea padurii favorizeaza alunecarile de teren si recomanda impadurirea ca masura de prevenire a fenomenelor de alunecare. Ori in cazul dealului Codrisor, cunoscut fiind faptul ca locul este instabil supus fenomenului de alunecari de teren tocmai padurea este cea care tine sub control cel mai bine manifestarea fenomenului de alunecare. Astfel Padurea Codrisor si raul Bistrita au fost martori a istoriei aproape milenare a Bistritei. Se vorbeste de lucrari de consolidare impotriva alunecarilor de teren. In general se recomanda ca astfel de lucrari sa fie asociate cu impaduriri si nu cu drumuri S-au vazut situatii cand ziduri de sprijin din beton nu au facut fata fenomenului. Se vorbeste de cca 69 milioane de euro pentru lucrari de consolidare a dealului Codrisor. Fals, deoarece nu-i vorba de consolidarea dealului in intregime ci de consolidarea structurii portante a drumului. Si in plus cu acei bani s-ar putea construi in plus cca 10 km de sosea la standardele de cost prevazute pentru zona de munte. Aceasta ar permite alegerea unui alt traseu de drum de centura care sa ocoleasca cu adevarat orasul. Traseul 2Sud, fara functia de centura ocolitoare (care oricum nu ocoleste nimic) poate fi realizat foarte simplu pe la poalele padurii Codrisor, facand astfel legatura dintre Podul Budacului si Podul Jelnii. Astfel, nu-i nevoie de sacrificarea padurii ca sa ajungi din Unirea la Viisoara pe malul stang al Bistritei.
Au fost analizate din birou sau de la carciuma, doar 3 variante de traseu pentru centura Bistritei si anume:
1 . Varianta 1 Nord care urmăreşte, în prima parte, traseul actualului drum de centură (strada Drumul Cetăţii), se înscrie apoi pe la poalele Dealului Bisericii şi revine în DN 17 înainte de intrarea în localitatea Livezile, după intersecţia la nivel cu calea ferată Bistriţa-Prundu Bârgăului;
2. Varianta 2 Sud care se desprinde din DN 17 în apropierea intersecţiei cu DN 15 A, ocoleşte localitatea Viişoara, se înscrie pe coasta dealurilor care mărginesc valea Bistriţei, traversează DJ 173 C şi apoi merge pe poalele Dealului Codrişor, urmăreşte malul Bistriţei până după traversarea pârâului Ghinda, străbate lunca Bistriţei şi revine în DN 17, înainte de intrarea în Livezile.
3. Varianta 3 Sud care se desprinde din DN 17 în zona intersecţiei cu DN 15A, se înscrie pe valea râului Şieu şi apoi pe cea a râului Budacu, trece pe lângă localităţile Budacu de Jos şi Jelna, traversează un sector cu relief dificil, alcătuit dintr-o succesiune de dealuri cu versanţi abrupţi (Babeica, Aluneasa, Găzar, Corbului, Chicera), coboară în valea Bistriţei şi debuşează în DN 17, după localitatea Livezile.
Varianta 1Nord este la fel de proasta ca si varianta 2Sud. Doar varinta 3 Sud ocoleste cu adevarat orasul.
Totusi avand in vedere ca ponderea traficului greu vine dinspre nord si vest (Cluj, Oradea, Baia Mare) nu este rational sa inghesui tot tranzitul prin sudul orasului, in cea mai linistita zona la mai putin de 500 m de parc , de casa de cultutura, de stadion si pe la poarta spitalului TBC. De aceea in mod logic centura ocolitoare trebuie facuta pe la nord, aceasta avand avantajul de a prelua si traficul de pe DN 17C inainte ca acesta sa ajunga in oras. Ar fi bine sa mai fie luata in considerare si o alta Varianta ocolitoare pentru trafic greu prin nord ar urma sa porneasca din DJ 151 deviata spre Valea Boilor, pe dupa ROMBAT, urmand pe dupa firma Leoni apoi pe dupa Cartierul Subcetate, pe la Statiunea pomicola facand jonctiunea cu DN 17C de unde descarca traficul de tranzit dupa care se indreapta catre iesirea din Unirea spre Livezile. O prelungire de cca 5 km pe Valea Magherusului ar putea prelua si traficul de pe DN15A, undeva intre Crainimat si Sieu Magherus.