ACTUALIZARE Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, prin Centrul Județean pentru Cultură, organizează vineri 6 noiembrie un spectacol extraordinar de muzică folk și poezie în amintirea lui Adrian Păunescu, la 5 ani de la trecerea acestuia la cele veșnice.
”Vor cânta pentru cei care îl poartă încă în suflet pe cel care a fost legat într-un mod special de județul Bistrița-Năsăud, fiul poetului, Andrei Păunescu, împreună cu Emeric Imre, Magda Pușkas și Florin Săsărman”, se arată într-un comunicat.
Spectacolul va avea loc la Singoga Bistrița și va începe la ora 18.00, iar intrarea va fi liberă. Inițial, spectacolul fusese programat la Năsăud însă din motive tehnice locația a fost schimbată, a precizat Consiliul Județean.
Vă invit, dragi prieteni, la un eveniment dedicat unuia dintre cei mai importanți poeți români, Adrian Păunescu!” – președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Emil Radu Moldovan
Poetul Adrian Păunescu obișnuia să vină de câteva ori pe an în Bistrița-Năsăud, mai ales că în Năsăud avea prieteni buni care îl găzduiau în caselele lor, familiile Vaida si Nistor. El a scris aici multe poezii și articole pentru publicațiile la care colabora în anii ’80, după desființarea Cenaclului Flacăra și îndepărtarea abuzivă a sa de la conducerea revistei Flacăra. Probabil că încă mulți bistrițeni își mai amintesc de după-amiaza de cenaclu pe care a făcut-o Adrian Păunescu în primăvara anului 1989 la Casa de Cultură a Sindicatelor din Bistrița. Aici, unde fusese invitat la o întâlnire cu scriitorii, dar avându-i alaturi pe fiul său, Andrei Păunescu, și pe Florin Săsărman, a “ținut” asistența în priză mai bine de patru ore.
Despre acestea și despre multe altele se va vorbi și se va cânta în seara de 6 noiembrie la spectacolul “Remember Adrian Păunescu”.
Cel mai potrivit comentariu il reprezinta versurile lui Adrian Paunescu din poezia intitulata ROMANIA, ULTIMUL BAL !
In loc sa fim o tara numai frati,
Simtim in noua epoca barbara,
C-am fost in viata noastra blestemati
S-ajungem chiriasi la noi in tara.
Din tot ce facem, nu avem nimic
Ne macina straine interese,
Faina noastra n-are spor nici pic,
Nici painea in cuptor nu ne mai iese!
Poet nebun, ce vorbe mai indrugi
De zici ca esti din neam ce nu se lasa,
Cand am ajuns in tara noastra slugi
Si suntem cersetori la noi acasa!
Traim acelasi tragic simtamant,
Sub politicieni si sub contabili,
Ca noi ca neam avem destinul frant
Si suntem de prisos si nerentabili.
Umili ne cerem scuze de la toti,
Ca nu ne-am chinuit destul in viata
Si ne conduc niste fanarioti
Ce pe cei mici tradarea ii invata.
Si vii si morti amestecati acum,
Dispusi sa emigreze se arata,
Mormintele se pregatesc de drum,
In Romania deromanizata.
Sus-pusii nu mai au nimica sfant,
Ca pe cravate juramantu-si schimba
Nu mai avem nici fabrici, nici pamant
Vorbim si limba noastra-n alta limba.
Si-acum se-aude clopotul fatal
Din vremuri de urgie si de grindeni,
Si este seara ultimului bal,
Din zori vom fi romani de pretutindeni.
Probabil maine aici va fi pustiu
Si toti in pribegie vom porni-o,
Drum bun popor pierdut la un pariu,
Adio mama patrie, adio!
Poet nebun, ce vorbe mai indrugi
De zici ca esti din neam ce nu se lasa,
Cand am ajuns in tara noastra slugi
Si suntem cersetori la noi acasa!
Concertul memorial Adrian Păunescu, a fost mutat la Bistriţa, deoarece casa de cultură din Năsăud nu are autorizaţie de funcţionare. A trebuit sa se intample o tragedie ca sa se constate ca la capitolul nereguli, Romania sta pe un butoi cu pulbere.
Chiar si la Bistrita, inafara de Sinagoga nu exista o locatie sigura pentru organizarea de spectacole. Porcaria aceea de „Cort de cultura” pe langa faptul ca prin amplasarea sa idioatata blocheaza caile de acces in centrul orasului, nu indeplineste minimum de norme PSI. In primul rand, in sălile de spectacole scaunele, băncile şi în general mobilierul se fixează de pardoseală, astfel încât să nu fie răsturnate în caz de panică. Fac excepţie lojile în care se admit maximum 12 scaune mobile precum şi expoziţiile şi saloanele de dans în care se recomandă solidarizarea pe pachete (fără fixare de pardoseală). Chiar si in căminele culturale şi în sălile de întruniri cu o capacitate de maximum 200 de locuri, scaunele şi băncile pot fi nefixate de pardoseală, cu condiţia fixării între ele pe pachete de minimum trei rânduri.