Politică

Reorganizarea administrativă, dorită chiar de unii primari. Care sunt argumentele lor

Primăria Șieu – condusă de Ioan Cifor-Tiniș (PSD) – se pregătește pentru reorganizarea administrativă a României promisă de guvernanți. În comună va fi construit un sediu nou pentru administrația locală cu 5,5 milioane de lei.

”Este vorba de construirea unui sediu administrativ nou pentru că cel vechi este într-o stare degradandă. După toată infrastructura făcută: drumuri, școli, dispensare, am zis că avenit timpul să reabilităm și sediul Primăriei Șieu. Nu am găsit finanțare pentru reabilitare și am decis să facem altul nou. Vom continua activitatea în vechiul sediu până va fi gata cel nou care va fi construit vizavi de sediul vechi. Este o investiție de 5,5 milioane de lei pentru un sediu cu spații mari ca să se poată desfășura activitatea pe toată Valea Șieului dacă va fi vorba de o reorganizare administrativă. După cum se știe, comuna Șieu este cea mai mare de pe Valea Șieului și atunci probabil că acela va fi centrul pentru întreaga vale”, a spus primarul comunei Șieu într-o conferință de presă.

Ioan Cifor-Tiniș a precizat pentru Timp Online că, în opinia lui, ”reorganizarea administrativă este vitală”.

”Trebuie să fim sinceri: o comună cu 1000 de locuitori nu are cum să își susțină cheltuielile cu salariile angajaților, darămite să mai facă și investiții. Șieu are 3000 de locuitori. Dacă se va face reorganizarea administrativă și se va decide că primăria rămâne la Șieu, în celelalte comune vecine ar fi doar un punct de lucru cu Registrul Agricol și Taxe și impozite. Mai mult de atât nu este nevoie. Taxele și impozitele pot fi plătite online, dar oamenii în vârstă nu se descurcă cu tehnologia.

Ar fi mai mulți angajați probabil la Primăria Șieu, în loc de 15, 20 sau 25, dar nu ar mai fi atât de mulți angajați din patru administrații de ținut în spate și nici patru consilii locale. La cum stau lucrurile acum în țara noastră, cam acesta este viitorul ca să putem să mai mișcăm și să mai facem câte ceva. Dacă mergem doar la primărie să ne luăm salariile și nu facem investiții să dezvoltăm comunitatea, atunci nu prea ne văd rostul. Ca să facem sediu nou de primărie am stat 5 ani cu mâna întinsă la Guvern, nici asta nu este o soluție.

Faci o grămadă de documente cu bani mulți care trebuie refăcute până găsești finanțare fiindcă prețurile nu mai sunt aceleași ca la început. Eu spun că nu suntem atât de bogați ca să cheltuim bani fără să ne atingem scopul pentru care i-am cheltuit”, a spus primarul Șieului Ioan Cifor-Tiniș.

În legătură cu reorganizarea administrativă s-a pronunțat și primarul din Ilva Mică, Aurel Horea, unde se va face o bază sportivă în care se vor investi peste 18 milioane de lei.

”Sunt anumite primării care se autosusțin, în special cele din zona de munte care au păduri și alte proprietăți. Sunt și primării de comune cu mai puțin de 1000 de locuitori și acestea nu pot susține nici aparatul primăriei, iar despre programe nici nu poate fi vorba. Pe de altă parte, se depopulează satele și trebuie ca oamenii să aibă condiții ca să rămână în mediul rural: școli, baze sportive chiar bazine de înot. Noi, la Ilva Mică, avem noroc că nu s-a depopulat comuna, dar acolo unde e distanța mare față de orașe, e mare riscul de depopulare. La nivelul anului 2021, populația comunei Ilva Mică sub 44 de ani era undeva la 67%, așa că e nevoie de această investiție”, a spus Aurel Horea, potrivit căruia proiectul bazei sportive a fost depus la CNI în 2019 și a fost deblocat doar de curând urmarea demersurilor făcute de președintele CJ.

Cum vrea PSD să se facă reorganizarea administrativă

Purtătorul de cuvânt al PSD, preşedintele CJ Buzău, Lucian Romaşcanu, a anunţat luni că PSD a decis înfiinţarea unui grup de lucru al partidului, care să propună un proiect de lege pentru reforma administrativ-teritorială a României.

Astăzi a avut loc o şedinţă a Consiliului Politic Naţional, în care s-au discutat chestiuni guvernamentale, legislative, cât şi chestiuni politice şi de organizare. În ceea ce priveşte partea guvernamentală şi legislativă, ca prioritate s-a stabilit pentru perioada imediat următoare înfiinţarea unui grup de lucru al PSD, care să propună un proiect de lege pentru reforma administrativ-teritorială a României, o promisiune pe care clasa politică a făcut-o de foarte mult timp şi pe care nu am îndeplinit-o încă”, a anunţat Lucian Romaşcanu, după şedinţa conducerii partidului.

Preşedintele CJ Buzău a precizat că ”acest lucru va veni în sprijinul reformei, astfel încât să eficientizăm administraţiile locale şi să existe firesc, ca o consecinţă imediată, şi o reducere a cheltuielor de administrare a autorităţilor locale, dar şi o eficientizare în sprijinul oamenilor prin această reformă”.

Potrivit lui Lucian Romaşcanu, proiectul de lege va trebui să fie elaborat de acest grup de lucru în perioada următoare, probabil în următoarele şase luni de zile, urmând să fie discutat în coaliţie şi apoi trecut prin Parlament.

Social-democratul a menţionat că ”există nevoia de consolidare a unor comunităţi locale, există nevoia de a consolida serviciile publice şi serviciile statului din comunităţile respective”.

”Sunt foarte multe lucruri care intră aici, inclusiv partea de educaţie, învăţământ, sănătate, acces la sănătate şi infrastructură şi aşa mai departe. Nu există principiul desfiinţării, există principiul comasării, probabil şi acest lucru se va lua în discuţie”, a explicat Romaşcanu.

15 comentarii

  • PSD incearca o alta smecherie prin care sa pacaleasca electoratul ca sa-i voteze candidatul la prezidentiale. Dupa alegeri nu o sa-i mai intereseze nimic, business as usual, mai ales dupa ce se vor vedea cu sacii in caruta.

    41
    5
    • „…dar oamenii în vârstă nu se descurcă cu tehnologia…” Angajații din primăria lui nu se prea descurcă cu tehnologia!

  • O lege mult asteptata dar care trebuie pusa in dezabatere cu toate partidele. Un consens national chiar si cu AUR si SOS.
    Asa poate scapam de mici baroni locali ca si primarul de la Parva. Unde o sa mai calareasca el dealurile daca nu are stampila in mana.

    26
    3
  • In sfarsit! Sa nu fie comune cu mai putin
    de 4000 de locuitori!S -ar face bani buni pentru buget!Cat mai repede!

    21
    2
  • Câte comune ar trebui să fie și cat de mari?
    Asta este subiectiv, dacă vrem ca să se poată autofinanța, să-și construiască cămine de bătrâni din banii proprii, să construiască biblioteci, săli de sport din bani proprii, probabil ca în BN ar trebui să fie 6 comune, în loc de 60.
    Bistrița, Beclean, Năsăud, Sângeorz Băi, Lechinta, Teaca, Prundu Bârgăului , și încă una prin Munții Rodnei .
    Comune cu 30.000 de locuitori.
    Toată zona de câmpie la La Lechinta
    Toată zona Călimanilor la Teaca.

    Dacă nu, tot aia-i să fie, așteptăm cu mâna întinsă să primim bani de la stat, pt ca comunele nu au fonduri.

    În Danemarca sunt 93 de comune cu 60.000 de locuitori și se gospodăresc singure, cu banii încasați de la locuitorii comunei.
    .

    8
    5
    • lasa-ne odata cu Danemarca ta!
      Aici e Romania. Tot al doilea om trebe sa fie primar sau macar vice.

      5
      2
  • Mai bagă-le o fumigenă la fraieri !
    Poate mai uită de alegeri , ca oricum au memoria scurtă !
    Apropo, ungurul ce zice ?
    Se bagă și el la cacealma ?

    8
    3
  • Oricum avem un precedent periculos pentru PSD + PNL si viitoarele alegeri fie ele si locale se vor face pe TIK-TOK unde se vor prezenta alesii in functie de preferintele Kremlinului sau UE-ului.
    Batalia se va da ca in povestea cu ARMAGHEDONUL din Biblie intre fortele Occidentului sau Rasaritului in functie de preferintele electoratului.
    Oricum se vor suci partidele traditionale ,ele deja si-au pierdut multi saci din caruta asa ca romanii le va da cartonasul rosu pana la disparitia din peisaj.
    Bulgarele maniei populare a luat-o la vale si nu mai poate fi oprit.

    3
    1
  • Reorganizarea administrativă şi descentralizarea au devenit o necesitate vitală. România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu a făcut reforma administrativ-teritorială . Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Prin reorganizare administrativă s-ar desfiinţa actualele structuri clientelare corupte controlate de „baronii locali” si populate cu tot felul de nepotisme. Spargerea acestor structuri ar duce la decimentarea reţelelor clientelare construite inainte de revolutie si astfel s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.
    Chiar si la atragerea de fonduri europene au existat întârzieri deoarece România nu a fost in stare sa facă o reforma administrativ- teritoriala compatibilă cu structurile europene. De aceea, trebuie o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic, deoarece in prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui direct proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin guvernul de la București.
    Reforma administrativ-teritorială este vitală si aceasta se poate face printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
    Prin reducerea numărului de judete s-at reduce automat si numărul de agentii si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București.
    De asemenea, in România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an.
    De aceea si aici e nevoie de o comasare a satelor astfel încât să rezulte comune cu minimum 5000 de locuitori capabile să-si asigure cheltuielile de functionare din bugete proprii.
    Trebuie spus că în anul 2023 când presedintele Camerei Deputatilor era Marcel Ciolacu a fost depus la parlament un proiect de LEGE pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.2/1968, republicată, privind organizarea administrativă a teritoriului României.
    (Vezi: https://www.cdep.ro/proiecte/2023/400/30/3/pl197.pdf)
    Ulterior, proiectul de lege a ajuns si la senat in timp ce presedintele senatului era Nicolae Ciucă dar nici acesta nu a catadicsit să-l pună pe ordinea de zi pentru dezbatere si adoptare cu eventuale amendamente.
    (Vezi: https://www.senat.ro/legis/PDF/2023/23b278AD.PDF?nocache=true)
    De aceea, premierul Marcel Ciolacu nu trebuie să mai tergiverseze lucrurile ci să ia proiectul de lege privind reorganizarea administrativ-teritorială a României, prin comasarea satelor și reducerea numărului de județe, pentru a fi adoptat de actualul parlament , eventual chiar prin asumarea răspunderii.
    Din păcate si acum, când a ajuns cutitul la os din cauza deficitului bugetar , PSD in loc să treacă la actiune, propune înfiinţarea unui grup de lucru care să vină un proiect de lege pentru reforma administrativ-teritorială a României.

    3
    1
  • Cum ar arăta România în 1968 când s-a făcut ultima reformă teritorială,
    Comunele aveau 3500 de locuitori, acum au doar 2200.
    Nu exista internet, telefoane mobile, colectare de taxe online. Exista doar telefon fix și doar doi cetățeni din sat aveau telefon.
    Nu erau mașini în 1968 la sate, cel mult doi aveau mașina, televizoare avea doar unul din sat și se aduna la el toți satul.
    Nu existau biciclete, îmi zice un cetățean, “Dragu modului, ei am fost primul din sat care și-a cumpărat bicicletă în 1968”
    Oamenii mergeau pe jos, cu carul, zona industrială din Bistrița nu există, femeile erau casnice, electricitatea se introdusese în 1960, adică cu doar 8 ani în urmă.
    Trăim în altă epocă, oamenii se pot deplasa 25 km până la noua primărie, nu mai umbla pe jos, etc. ați înțeles ideea.
    În acele timpuri era important ca primăria să fie la cel mult 1 ora de mers pe jos, acum poate fi la 20 minute de mers cu mașina

    2
    1
  • Haideți să vă dau un exemplu concret,
    Comuna Beclean, poate fi de 4 ori mai mare, 🌊 mpreuna cu Sintereag, cu Sfantu, cu Bretea, cu Agrisu de sus, cu Agrisu de jos, cu Șieu Odorhei, cu Caila, cu Nimigea de sus, Nimigea de jos, Blajenii de sus, blajenii de jos, cu Nușeni etc.

    Comuna dieu Magheru desființată. Sărățel Magheru, Crainimat trec la Bistrița,

    Șirioara, domnule Marius Bălan , trece la Lechinta.

    Se poate, trebuie doar să se vrea.

    5
    2
  • Asta ar însemna dispariția a mii de posturi călduțe, gen primar, viceprimar, secretari, prefect, consilieri și alti frecători de mentă, deci asta nu se va întâmpla niciodată. Nu vedeți că nu sunt în stare să dea afară 75% din primăria Bistrița? Și voi vorbiți de desființarea posturilor călduțe dintr-o țară întreagă?

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.