Ani de liceu cu emoții la română, când la mate dai de greu sau ani de liceu când te crezi legendar Prometeu? Care dintre aceștia îi vor aștepta pe actualii boboci începând cu 15 septembrie și în ce fel poate generația actuală să reprezinte un indicator pentru parametrii actualei societăți românești?
Dacă dăm crezare statisticilor de anul acesta de la admiterea în licee, am putea preconiza ca noi personaje epopeice să devină elevii claselor de Matematică-Informatică și Științe ale naturii Bilingv de la Colegiul Național „Liviu Rebreanu” Bistrița. Aceste clase au acaparat topul preferințelor absolvenților promoției 2016, ultimele medii de intrare fiind, ca și în anii precedenți, intimidante. În fapt, primele 5 poziții în ierarhie le ocupă specializările de la filiera teoretică, profilul real. Comparând această situație cu cea din 2010, putem observa ca atunci, în primele 5 clasate se aflau și două specializări de la profilul uman, dar și una de la cel de servicii. Așadar, actuala generație se îndreaptă cu înverșunare spre curricula înțesată de matematici superioare, informatică, fizică, chimie și biologie și preferă mai mult decât în alți ani să îmbrace uniforma de la Rebreanu.
Toate acestea nu pot să conchidă decât cu o întrebare: de ce? De ce real și nu uman? De ce iar „Rebreanu” și mai pe urmă „Andrei”? Are această promoție mai mulți elevi pricepuți la științe exacte decât oricare alta?
Dezlegarea aparentei enigme rezidă în mai mulți factori care au influențat în ultimii şase ani percepția absolvenților, dar și a părinților cu privire atât la modelele constituite de colegii mai mari, cât și la trendurile în materie de cariere „ideale”. Clasele de Matematică-Informatică promit viitorului absolvent oportunitatea de a activa în domeniul IT, de a câștiga „mult și ușor” într-o profesie care a devenit un nou El Dorado românesc în materie de locuri de muncă. Numai anul trecut, dintr-o astfel de clasă a absolvit și cel mai medaliat olimpic român, Rareș Buhai, care este acum student la cea mai prestigioasă universitate din lume. Moștenirea sa, precum și a altor colegi absolvenți ai acestei specializări, constă în prestigiul adus colegiului. Acest beneficiu de imagine atrage anual alți elevi care au performat la Evaluarea Națională care să ia locul celor plecați, situația de la „Rebreanu” putându-se rezuma fără alte analize bombastice printr-un proverb: „omul sfințește locul” – o promoție bună o atrage pe alta, un olimpic îi determină pe alții să își dorească să îi ia locul.
În ceea ce privește clasele de Științe ale naturii, acestea au reprezentat o opțiune reală nu doar pentru cei care nutresc să descopere ceea ce pare al doilea Sfânt Graal în materie de profesii la ora actuală, adică o carieră în medicină, ci și pentru cei care, deși nu au fost pasionați întru-totul de științele exacte, au ales să își păstreze orizontul cât mai larg pentru a-și putea stabili o direcție profesională în anii următori. Practic, această specializare, deși nu aprofundează matematica precum cea de mai înainte, oferă numeroase opțiuni absolvenților, fiind polivalentă. Paradoxal, clasele de Științe ale naturii Bilingv și Științe ale naturii în limba română de la „Andrei Mureșanu” au dat, în promoțiile anterioare, atât olimpici la științe, cât și la limba română sau la limbi moderne sau istorie, surclasând uneori clasele cu profil uman.
Așadar, ca în fiecare an, absolvenții de top ai claselor a VIII-a se îndreaptă spre licee pe baza unor tendințe în materie de locuri de muncă, dar și pe baza legendelor urbane menite să evidențieze prin exemplele generațiilor mai mari parcursuri desăvârșite ca elevi, presărate pe ici-colo cu țeluri astronomice. Adevărul este că mult prea mulți elevi vor păși începând cu luna septembrie în licee doar ca să constate că proiecțiile părinților nu s-au potrivit cu propriile lor abilități sau expectanțe, că realitatea de la clasă nu este cea pe care și-au imaginat-o atunci când au completat formularul de înscriere și că a fi informatician sau medic nu este atât de ușor precum se povestește în folclor, fiindcă necesită și o oarecare vocație. Mulți dintre ei vor realiza, poate, că pentru a deveni următorul Rareș Buhai este nevoie de mai mult decât să studiezi la „Rebreanu”, dacă asta ar avea oricum vreo contribuție, și că olimpicii nu sunt întotdeauna meritul liceelor care apar trecute pe listele cu punctaje, la rubrica „școală de proveniență”. Totuși, acești copii au toate șansele să ne uimească şi peste 4 ani la examenul de Bacalaureat și la examenele de admitere la universități, prin grija acelorași părinți care i-au pregătit cum au știut mai bine și pentru Evaluarea Națională.
La polul opus, îi avem însă pe cei ai căror viitor atârnă incert, liceenii de mâine de la care pretindem să își obțină diploma de Bacalaureat, uitând că au intrat la liceu cu note sub 5. Cum sistemul de învățământ românesc este unul al paradoxurilor, putem observa analizând datele de la această admitere că pentru fiecare dintre specializările care au avut ultima notă de admitere peste 8,5, avem alte două specializări la care s-a intrat cu note sub 4. Raportat la numărul de elevi, cei 77 de învingători cu medii peste 9,5 au fost colegi de promoție cu 136 absolvenți care nu au reușit să obțină media de admitere 5, cumulând nota de la examene cu media pe clasele V-VIII, care, de regulă, a fost cea care a crescut mediile tuturor.
Astfel, care dintre cele două extreme reflectă mai bine viitorul promoției 2016, dar și al societății românești? Câți elevi campioni am fi avut oare fără implicarea neobosită a părinților, fără meditații, ci doar prin munca de la clasă? Pe lângă olimpicii de care suntem atât de mândri, România mai înseamnă și cei un sfert de milion de analfabeți estimați pe care nu îi menționăm niciodată. Anual, condamnăm prin acest sistem sute de copii la neintegrare și eșec iminent la absolvirea liceului, fiind foarte greu să obții diploma de Bacalaureat dacă abia citești și efectuezi câteva calcule aritmetice elementare. Câți dintre dumneavoastră știu că pentru numirea corectă a autorului unui text citat (titlul, autorul și publicația fiind scrise în paranteză, alături de fragmentul redat) s-au acordat la limba română 4 puncte (40 de sutimi) la această Evaluare Națională? Desigur, până la 5 este cale lungă, însă cerințele nu sunt de o dificultate ieșită din comun, ele fiind construite pentru a verifica aspecte imperios necesare oricărui licean, cum ar fi scrierea cu cratimă, redactarea unui scurt text sau a unui comentariu de 2-3 fraze pertinente.
Acestea fiind spuse, promoția proaspeților liceeni reprezintă o reflexie a întregii societăți românești, de la obsesia pentru performanță și pentru fantezia unei meserii ideale, până la imposibilitatea unora de a înțelege un text pe care l-au citit. Stă în puterea acestor adolescenți eminenți, care ne-au îmbucurat prin succesele lor, ca în viitor să își aleagă meserii nu în funcție de criterii materiale, folclor sau trenduri, ci în virtutea competențelor și abilităților personale, pentru a performa și a găsi soluții și pentru colegii lor abandonați de sistem.
Mult succes în drumul vostru, dragi boboci, iar peste 4 ani vrem să vă vedem prima promoție cu promovabilitate 100% la examenul de Bacalaureat!
Daria Alb
Adaugă comentariu