Calitatea învățământului gimnazial în județul Bistrița-Năsăud a scăzut, dovadă fiind rezultatele obținute de absolvenții claselor a VIII-a la Evaluarea Națională. Pentru prima oară în ultimii ani, județul Bistrița-Năsăud s-a situat cu două procente sub media națională. Mai precis, în țară 73,20% dintre elevii care au participat la examen au luat medii peste 5, în timp ce în județul nostru doar 70,80%.
Inspectorul școlar general Camelia Tabără a spus, într-o conferință de presă care a avut loc joi la sediul instituției pe care o conduce că s-au făcut statistici și clasamente pe categorii de școli și, în baza acestora, se vor lua decizii fiindcă lucrurile nu pot rămâne așa: ”Avem obligația și răspunderea publică pentru tot ce înseamnă rezultatele și activitatea din învățământ. Am invocat Legea calității, care e o lege organică, alături de Legea 1, care ne obligă pe toți să dăm socoteală în fața societății vizavi de calitatea pe care prestăm ca serviciu educațional. Se spune în această lege că este un criteriu fundamental de finanțare și că ea este centrată preponderent pe rezultate. Acesta este motivul pentru care am centralizat toate rezultatele examenelor și le-am interpretat cum le vedem noi din ISJ”.
În ce privește Evaluarea Națională, inspectorul general a spus că ”cel mai important este procentul de note peste 5.00 comparativ cu media națională”: ”Aici suntem cu aproape două precente mai jos decât media națională și noi declarăm că nu suntem mulțumiți pentru că, în anii trecuți, eram cu 2-3% peste media națională. E cumva, ca în matematică, o stare cu derivată negativă, ceea ce ne obligă ca ISJ să facem analize cu mult mai atente și punctuale mai ales vizavi de școlile care înregistrează rezultatele cele mai modeste. Și, ca să fie lucrurile foarte clare, am grupat școlile pe mediul de proveniență. Avem statistica școlilor generale pe mediul urban unde e un anumit context educațioanal și cele din mediul rural pe dimensiunea școlilor. Adică o școală cu 700-800 de copii înseamnă clase paralele, profesori stabili și un anumit nivel și rezultate – anticipăm noi dintre cele mai bune – și școlile cu efective mici de copii, de multe ori cu simultan. Am făcut clasamente pe aceste trei categorii de școli din mediul rural. Directorii vor face statisticile în contextul acestor clasamente. Este documentul de bază de la care, în septembrie, va trebui să pornească analiza la nivelul fiecărei școli”, a spus Tabără.
La școlile din mediul urban, în top este Colegiul Național ”Liviu Rebreanu” Bistrița cu 100% elevi promovați cu medii peste 5. De la această școală au participat la Evaluarea Națională toți cei 75 de elevi și toți au luat medii peste 5. Același procent este și la Liceul Logos (11 elevi, toți cu medii peste 5), școală care, spune Camelia Tabără, ”care confirmă calitate și la nivel de ciclu gimnazial”, următorul fiind Colegiul ”Petru Rareș” Beclean (27 de elevi, 26 cu medii peste 5), așadar un rezultat foarte bun.
”Ce aș remarca și aș comenta în mod neplăcut ar fi rezultatul foarte modest al Liceului cu Program Sportiv Bistrița (24 de elevi, trei cu medii peste 5 – 12,5%) pe ciclul gimnazial. E mai jos decât Școala Gimnazială Viișoara (8 elevi, 5 cu medii mai mari de 5 – 62,50%) unde e o populație preponderent de etnie romă, cu risc de părăsire timpurie a școlii și totuși ei reușesc un procent admirabil față de LPS. Rezultatele celor două școli de educație inclusivă nu le comentez. Sunt copii care vor să se ducă la Evaluarea Națională, se străduie și fac ce pot”, a spus Camelia Tabără.
La școlile mari din mediul rural, în top este Liceul ”Radu Petrescu” din Prundu Bârgăului cu un scor de 91,07%, urmează Ilva Mică -81,48% și școala din Feldru -79,03%. Ultimele în top sunt Liceul Teoretic ”Constantin Romanu Vivu” Teaca – 43,90%, Liceul ”Ion Căian Românul” Căianu Mic – 37,04%, Liceul Tehnologic Lechința – 30,95% și Școaloa Gimnazială ”Nicolae Drăganu” Zagra – 30,43% elevi cu medii peste 5.
”Noi o să ne propunem ca anul viitor să mergem să vedem ce se întâmplă și care sunt cauzele unor scoruri foarte modeste pentru școlile din ultima parte a clasamentului, cu atât mai mult cu cât Teaca, Căianu Mic și Lechința sunt școli care ne cer și ciclu liceal. Dacă ai 30-37% promovabilitatea propriilor tăi copii, nu prea sunt argumente să ceri în continuare ciclu liceal. În acest sens, facem analize cât mai pertinente. E interesant, de exemplu, că la Tureac, unde sunt mulți copii romi, e pe locul 5 cu 72% medii peste 5. Înseamnă că acolo efectiv la clasă se insistă pe această categorie de copii”, a spus Camelia Tabără.
În ce privește școlile medii, elevii din Mărișelu au obținut în proporție de 93,75% medii peste 5, urmați de cei din Romuli, Anieș, Chiochiș, Cireșoaia, Rebra, Târlișua și Salva. Pe ultimele locuri sunt Parva, Galații Bistriței și Reteag.
În ce privește școlile mici, care au în jur la 200 de elevi fiecare, în top este Școala Ilva Mare, urmată de Coșbuc, Măgura Ilvei, Urmeniș, Chiuza, ultima ca procent de elevi care au luat medii peste 5 fiind școala din Budești cu 20%.
Ce măsură ați luat la început de an scolar 2018 -2019 strict pentru a avea un procent mai mare decât anul trecut? (Daca nu va ați impus nici un procent atunci de ce vă mirați de rezultate?????? ) Atunci tot ce declarați mai sus sunt a unei persoane politice…adică o persoane care vorbește doar pentru prosti!!!!!
Oare cum sunt inspectiile tot asa cum erau cand eram eu elev?
Regizate? =))
Cum își asumă conducerea ISJ aceste rezultate foarte slabe?
Cum încurajează accesul la educație, când programul after school devine tot mai costisitor pentru părinți prin introducerea a tot felul de chirii și taxe?
Cum își asumă conducerea faptul că aprovizionarea din programul cornul și laptele începe în fiecare an în municipiu la luni bune după începerea anului școlar?
În ce bază aveți așteptări mai mari, în circumstanțele în care nu vă străduiți să asigurați condiții mai bune? Din contră, nici pe cele care trebuie să le asigurați nu le asigurați cum trebuie!
În concluzie, peștele de la cap se împute și ar trebui ca să aveți integritate morală!
Înainte să vă aprovizionați cu pietre, cumpărați oglinzi și folosiți-le! Și asigurați-vă că școlile și gradinițele primesc toate consumabilele necesare. Vă revoltați că se adună fondul clasei și al grupei, ați făcut necesarul pentru fiecare clasă sau grupă și v-ați asigurat ca fiecare unitate să dispună de stocul necesar de lucruri esențiale: hârtie igienică, cretă, coli, cartușe și alte consumabile? Așteptări aveți, dar obligații?
Poi cu modele ca Dragnea si Dancila la conducerea guvernului si cu alte exemplare rare care populeaza parlamentul si ministerele, unde vreti sa fie invatamantul romanesc?
si a băgat in institutie toate cunostintele,cum sa fie data afara,vai de romania asta,analfetii sa trăiască….dna ce faci?
Normal că Liceul Sportiv e cel mai slab și la gimnaziu și la liceu, atâta timp cât e ținut artificial pentru ca anumiți tovarăși politici sau persoane foarte vocale și guralive să aibă ore și funcții, începând de la Popici și culminând cu dr. Surceluță. Clase multe, aprobate artificial, în condițiile în care performanțele sportive și școlare sunt minime, iar disciplina școlară și respectul lasă de dorit. Metode comuniste, manelizarea educației și să nu uităm scandalul de pedofilie din urmă cu câțiva ani. Astăzi copiii pot face sport de drag nu dresați după niște metode învechite, făcând și sport și carte la o școală bună.
Pe platforma Contributors.ro, psihologul și antreprenorul Ovidiu Atanasiu, fondatorul Success Academy, pe care o definește ca ”facem ce școala nu face”, analizează sistemul de educație din România, oferind perspectiva sa asupra modului în care școala pregătește elevii pentru adevăratele nevoi ale pieței muncii.
”Mulți oameni nu înțeleg drumul pe care merge educația în România. Și nici nu au cum să înțeleagă. Dacă nu ai lucrat vreodată în business, ca să VEZI și să SIMȚI cum se pune problema, …e foarte greu de înțeles ce este greșit. Și, mai mult de atât, dacă persiști să mergi paralel cu drumul, fiind convins că mergi pe drumul bun, e și mai greu să înțelegi cealaltă Românie, cea care se chinuie să producă plusvaloare.
1. Business-ul are nevoie de ”tigri” și noi producem ”iepurași”. Pe bandă rulantă.
”Tigri”, adică oameni dezinvolți, comunicativi, colaborativi. Plini de energie și creativi. Oameni asumați, deschiși, capabili să-și exprime punctul de vedere, capabili să ia decizii, constructivi. Cu obiective clar setate. Adică invers față de produsul final al educației naționale.
Intrat în școală, un copil învață de la cea mai mica vârstă că profesorul este un fel de zeu pe care nu trebuie să-l deranjezi cu întrebări. Pe care nu-l deturnezi de la modul în care și-a propus să desfășoare o oră. Este intrată în cultura noastră idea că, la școală, copiii trebuie să fie ascultători, umili. ”Să fii cuminte. Să asculți pe doamna.”. Un copil educat 18 ani întru umilință nu se va transforma într-un ”tigru” la maturitate.
Declarativ, ne propunem să creștem lideri și, din păcate, creștem oameni fără încredere de sine. Inconștienți de propriul potențial. Încrederea de sine este boala națională cu cea mai mare incidență în rândul populației. Nu vorbește nimeni despre asta. Creștem copiii într-o stare de frică zilnică cu metode de acum 100 de ani.
Ne creștem copiii fără să le dăm posibilitatea să exprime ce simt față de o idee, față de o materie, un profesor sau sistem. Ne creștem copiii cu forța, iar ei nu se pot opune la asta. Ne creștem copiii fără atenție la nevoile lor, la stilul lor de învățare sau adaptat vremurilor lor. Încercăm din răsputeri să menținem un sistem învechit peste o generație cu totul altfel decât am fost noi vreodată. De aceea, chiar și cei mai buni elevi urăsc la propriu școala. Dar și asta ni se pare normal și o vedem ca pe un fel de sacrificiu la care trebuie să se supună. Realitatea este că nu trebuie.
2. Distanța dintre teorie și practică este aproape sinucigașă
Business-urile vor oameni cu abilități clare, specifice, în timp ce sistemul de educație din România investește în cultura lor generală.
Tinerii sunt aliniați perfect cu ceea ce își doresc business-urile. Ei vor să studieze lucruri practice. Din păcate, nu au ocazia. Să mai adăugăm și faptul că teoria studiată este de cele mai multe ori aliniată anilor ‘70?
Suntem țara paradoxului în care profesorii se simt cel mai bine pregătiți, dar avem cei mai slab pregătiți copii la nivel global. Realitatea? Tinerii pleacă să studieze în strainătate. Iar în ultimul an a crescut simțitor numărul părinților ce își trimit copiii să facă liceul în străinătate. 99,8% dintre copiii cu care lucrăm pleacă la studii în străinătate. No comment.
Nu mai pomeni de tigri, ca sunt pe cale de disparitie cam peste tot in lume – in India, Siberia etc.
Daca esti dezamagit/a de scoala romaneasca, fa ce le spunea Basescu in 2010 medicilor nemultumiti de Romania – foloseste-ti libertatea de circulatie in Europa si te du. Se poate organiza si o cheta pentru ceterasi, daca ne spui cand pleci.
3. ”Dacă nu ești de 10, nu ai nicio șansă în viață”. Asta transmite școala.
Realitatea este că toți tinerii determinați, curajoși și cu inițiativă reușesc să-și trăiască mai bine viața.
Nu există niciun studiu în lumea asta care să arate că a fi de 10 pe linie la școală înseamnă succes garantat. Dimpotrivă. În toate studiile longitudinale realizate până în prezent, cel mai mare succes în viață îl au tinerii cu note de 7-8. De ce? Pentru că ei sunt cei care au timpul necesar să-și dezvolte abilitățile cerute de mediul de business. Pentru că ei sunt cei care au inteligența celor de 10, dar nu vor să și-o alinieze unui sistem în care nu cred. Ei sunt cei mai mari critici ai sistemului școlar. În timp ce tinerii de 10 sunt preocupați de note și de învățat perfecțiunea, cei de 7-8 deprind școala vieții. Învață să argumenteze, să testeze. Își asumă eșecul și nu renunță.
Exact asta este problema noastră. Lucrăm cu copii cu note foarte bune, dar incapabili, spre exemplu, să susțină un speech public sau să aibă o opinie personală. Lucrăm cu copii premianți constant, dar care nu au încredere în ceea ce sunt sau pot fi.
demisia,ce te tot chilotesti ca nu esti multumita?nu ti e rusine?asta i scoala ce se face?mi am tinut copilul cu ore din clasa a patra,bine ca a terminat cu sistemul vostru de invatamant de ccat.
aveti asa zisi profi la liviu ,care nu predau nimic la clasa,sa le taie coasa apoi in privat,rusine.
si tot profii aia de la liviu is primii fara educatie,se vede dupa apucaturile din privat,nu i asa madam monica?te mai si lauzi la clasa ce ispravi faci,sa invete elevii ce e nesimtirea unei bargaoance.
In toata gama de articole concentrate pe tema esecului scolar, vina eate numai a scolii.
Nimeni nu considera ca si familia tebuie implicata in educatie si ca elevul trebuie sa invete si acasa.
Dar cum parintii sunt ,,ocupati,, este foarte usor sa-i facem raspunzatori numai pe profesori. Doar ei sunt cei vizibili.
esti naiva sau nu ai copil
Nu inteleg de ce nu creati posturi de profesori itineranti la romana- mate in scolile cu promovabilitate slaba ! Astia ar putea ajuta elevii slabi sa inteleaga si ei ceva si sa faca fata .Nu toti parintii isi permit meditatii si nu e corect ca parintele ,chiar daca are posibilitati sa trebuiasca sa plateasca meditatii .Itinerantii care sa lucreze cu grupe mici de elevi ar fi de ajutor ! Si ,inca un lucru ,atata timp cat aveti titulari cu 5 /6 ori pensionabili pana la 68 de ani , nici sa nu va mirati .Acestia nu se implica ,din moment ce stiu ca au postul pe vecie ! Solutia ar fi itinerantii ,dupa opinia mea ! s-ar evita in acest fel si abandonul scolar !