Unul din cinci români se confruntă cu sărăcia determinată de venitul insuficient. Trei sferturi dintre persoanele sărace se află în această situaţie de cel puţin trei ani.
Lipsa accesului la educaţie este cauză şi în acelasi timp efect al marginalizării sociale. De asemenea, excluziunea socială ia forme multiple, transmiţându-se adeseori de la o generaţie la următoarea. Lipsa de acţiune a sistemului pentru a oferi soluţii pentru incluziunea socio-economică a persoanelor cu nivel scăzut de educaţie generează un efect de perpetuare şi multiplicare a marginalizării sociale.
Cum răşpundem pieţei muncii?
România Media UE
Rata de părăsire timpurie a şcolii 17,3% 12,0%
Procentul persoanelor de peste 15 ani 37,3% 17,8%
cu competenţe scăzute de citire
Procentul persoanelor de peste 15 ani 40,8% 22,1%
cu competenţe scăzute la matematică
Procentul persoanelor de peste 15 ani 40,8% 22,1%
cu competenţe scăzute la ştiinţe 37,3% 16,6%
Participarea adulţilor la învăţarea 2,0% 10,5%
pe tot parcursul vieţii
Rata de ocupare 63,9% 68,4%
Rata de participare a angajaţilor 18,0% 38,0% la programe de formare profesională continuă Rata de participare a angajaților în 18,0% 38,0% formarea la locul de muncă
Aceste date sunt un puternic semnal de alarmă, pentru că slaba pregătire educaţională îşi pune amprenta nu numai asupra dezvoltării personale a unui individ, ci şi asupra dezvoltării lui profesionale. Educaţia scăzută reprezintă o barieră importantă în accederea la locuri de muncă şi, astfel, în posibilitatea dobândirii unui statut social caracterizat prin stabilitate şi perspectivă. Economia actuală (şi cea viitoare), aflată într-un ritm accelerat al schimbării permanente, va integra exclusiv persoanele capabile să răspundă exigenţelor profesionale, apte să facă faţă oricăror provocări, dinamice, cu viteză de reacţie rapidă, cu o atitudine pozitivă faţă de muncă, responsabile, dispuse să lucreze în echipă şi să se integreze în orice mediu. Contextul prezent şi viitor de pe piaţa muncii impune o continuă pregătire, atât la nivel profesional, cât şi la nivel social.
Țintele strategice pentru anul 2020, adoptate în cadrul Strategiei Educaţie şi formare 2020:
România Media Uniunii Europene
Rata de părăsire timpurie a şcolii 11,3% 10,0%
Procentul persoanelor de peste 15 ani 15,0% 15,0%
cu competenţe scăzute de citire
Procentul persoanelor de peste 15 ani 15,0% 15,0%
cu competenţe scăzute la matematică
Procentul persoanelor de peste 15 ani 15,0% 15,0%
cu competenţe scăzute la ştiinţe 37,3% 16,6%
Participarea adulţilor la învăţarea 12,0% 15,0%
pe tot parcursul vieţii
Rata de ocupare 70,0% 75,0%
Atunci când, din diferite motive, anii de şcoală (educaţia formală) lipsesc, pregătirea personală şi profesională trebuie să fie suplinită. Cum? Prin orice mijloace, acţiuni, proiecte, care să-i ajute pe cei mai puţin înzestraţi (poate cu mai puţin talent pentru învăţătură sau doar cu mai puţin noroc) să dobândească acele abilităţi care să le permită să-şi găsească un loc de muncă, să răspundă cerinelor angajatorilor, să se poată integra într-un mediu lucrativ şi într-o echipă, să se dezvolte profesional, să urmărească obiective pe termen lung etc.
Un procent de 62% dintre europeni consideră că cele mai importante competenţe pe care educaţia le poate oferi sunt cele de bază, cum ar fi competenţele de citire şi scriere, de utilizare a operaţiilor matematice. La distanţă considerabilă (34%) sunt poziţionate competenţele specific postului, competenţele care pot fi folosite în diferite locuri de muncă (30%) sau abilităţile de a utilize limbile străine (24%).
În cadrul proiectului „Şi NOI putem – inserţie socio-profesională prin instrumentele economiei sociale” – POSDRU/168/6.1/S/145208, proiect cofinanţat de Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 şi implementat de Centrul Creştin de Reintegrare Socială ONISIM din Bistriţa-Năsăud, s-a reuşit calificarea gratuită a unui număr de 124 persoane din grupurile vulnerabile în meseriile şlefuitor metale şi presator mase plastice. De asemenea, 81 persoane din grupurile vulnerabile au fost iniţiate în competenţe socio-civice şi de comunicare în limba română.
Adaugă comentariu