În Biserica de la Coroana se va organiza, miercuri, începând cu ora 18.00, o rugăciune pentru refugiații ucraineni care se află la Bistrița, la care va participa și un preot vorbitor de limbă ucraineană.
”Ca o mamă bună, Biserica se îngrijește de toți fiii ei duhovnicești și le vine în ajutor mai ales când trec prin necazuri și supărări. De aceea, am organizat la Biserica Coroana o rugăciune pentru frații noștri ucraineni care sunt în Bistrița și care au nevoie de rugăciune și spovedanie. Întalnirea cu ei va avea loc miercuri 20 aprilie ora 18.00, cu preot vorbitor de limba ucraineană. Le suntem alături și prin rugăciune. Doamne ajută!”, a transmis preotul Emanuel Vidican.
Potrivit unor informații neoficiale, la Bistrița s-ar afla în jur de 200 de ucaineni cazați.
Fiecare zi din Săptămâna Patimilor are o semnificaţie deosebită pentru credincioşi, în aşteptarea momentului Învierii Domnului.
Miercurea Mare este ziua în care Iuda Iscarioteanul L-a vândut pe Iisus pentru treizeci de arginţi fariseilor şi cărturarilor ce voiau să-L ucidă. Gestul lui Iuda a făcut ca, mai târziu, ziua de miercuri să fie declarată zi de post. Astfel, alături de vineri (ziua în care Iisus a fost răstignit), Miercurea Mare este una din cele două zile ale săptămânii în care creştinii postesc pe tot parcursul anului, cu excepţiile zilelor marcate ca „harţi” în calendarul ortodox.
Denia din Miercurea Mare îl aduce în prim-plan pe Iuda, apostolul trădător şi, totodată, se face pomenirea femeii păcătoase care, în dorinţa de a i se ierta păcatele, a spălat cu lacrimi şi a uns cu mir picioarele Mântuitorului, înainte de Patima Sa, ca simbol al pocăinţei şi îndreptării omului păcătos.
Oriunde și oricând în lume, vorbim de lumea-lume, lumea culturii europene, a occidentului și civilizației, biserica era punctul de reper principal nu numai în viața comunității dar și al așezării. Spui, ne vedem la cafeneaua de la Stephansdome, sau mi-am făcut rezervare în Milano la un hotel din imediata vecinătate a domului, nu invers. La noi punctele cardinale s-au dat peste cap când a început să bată vântul dinspre stepele rusești și, de atunci, reperele nu sunt aceleași. Operațiunea specială executată de regimul sovietic s-a finalizat cu omorul ritual oficiat în curtea bisericii la 1 Decembrie 1948. Așa am ajuns după 75 de ani să nu mai spunem că mergem la biserica minoriților sau la biserica greco-catolică ci, pudic, la biserica de lângă crâșmă, biserica de la han, de la hotelul restaurant.
Măcar dacă hotelul, locul de popas, „Coroana”, ar fi unul original, unul veritabil, cu poveste, cu patină și istorie. Dar, nu, și ăla e un fake, un artificiu de marketing contruit în anii ’70 pentru a agăța clienții sataniști pasionați de cultul lui Dracula, un personaj, nici ăla autohton ci pur ficțional inventat de un irlandez, în buza secolului XX. Deci, „mama bună” stă în gazdă la Dracula care rânjește setos de sânge din tablou, în salonul butaforic peste drum în hotelul comunist construit și el în gradina casei primului primar roman al orașului, luată cu japca și aia, grădina, ca si casa.
Altfel, o inițiativă de toată lauda! Felicitări!
Și tema zilei de astăzi e foarte puternică: Iuda, apostolul trădător! Ar trebui imortalizat și el, într-un monument de piatră, în Panteonul bistrițenilor, lângă Bodoni, un alt trădător readus în actualitate de evenimente, ca să fie prilej de introspecție și meditație zilnică pentru toți bistrițenii care trec pe lângă biserică. Iuda de la Coroana.
Frumoasa biserica catolica