Să își piardă medicii libertatea pentru malpraxis? Răspunsul dat la Zilele Medicale Bistrițene

Nu există nicio altă justificare pentru condamnarea penală a medicilor care au făcut greșeli profesionale decât dorința de răzbunare a pacientului, a spus, la Bistrița, dr. Codruț Andrei Nanu, șef lucrări la Facultatea de Medicină a Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” București, care a ținut o prelegere, miercuri, la Zilele Medicale Bistrițene pe tema malpraxisului.

Potrivit literaturii de specialitate invocată de medicul Nanu, uneori este greu de delimitat greșeala gravă de cea simplă, condamnarea penală fiind de dorit să fie limitată la ”încălcarea conștientă a standardelor profesionale”, iar greșelile neintenționate să atragă răspunderea civilă, disciplinară, dar nu și penală.

”Aceste condamnări penale vor descuraja raportarea greșelii medicale: Uitați, aici am greșit eu, să nu mai greșiți și voi! Cum ar putea să încurajeze cineva raportarea unei greșeli când riscă să își piardă libertatea? Toate acestea nu duc la îmbunătățirea sistemului care este, de fapt, scopul. La nivel internațional se merge pe ideea că nu pedepsim greșeala, încurajăm raportarea greșelii medicale, iar din greșeli se învață și îmbunătățim sistemul. În România, în 2020 organizațiile medicilor au cerut să se pună în discuție problematica răspunderii penale ca să se ia în final o decizie. Dacă se dorește condamnarea penală, probabil că riscul va fi migrația medicilor. Nu știu, să și le asume cei care iau decizia. La cursurile de la UMF București, studenții întreabă: în România dacă eu voi face ca medic o grețeală mă pot duce la închisoare? Răspunsul onest este: DA! În alte țări este la fel? Răspunsul este: NU! Cam ce mesaj se dorește a fi transmis studenților mediciniști și medicilor rezidenți din partea societății?, a spus dr. Nanu.

El a menționat că, în România, s-a ajuns la dese condamnări penale ale medicilor pentru orice greșeală profesională întrucât avocații pacienților sunt cei care i-au încurajat pe aceștia să depună plângeri penale ca să nu mai plătească taxă de timbru pentru daunele pe care le cer în procesele civile.

”În SUA, a treia cauză de deces a pacienților o reprezintă greșelile medicale. 250.000 de pacienți mor în fiecare an din cauza unor greșeli medicale care ar fi putut fi evitate. Aplicând logica de la noi, 250.000 de medii și asistenți medicali trebuie să fie condamnați penal în fiecare an în SUA pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpă pentru că asta au făcut: și-au ucis, din greșeală, pacienții. Dar nu se întâmplă asta în SUA. Acolo, un medic este condamnat, în medie, pe an pentru acte medicale. Nu este vorba de simple greșeli, ci de neglijență extremă, încălcarea cu bună știință a unor standarde de bune practică sau anumite practici care duc la limita eutanasiei într-un stat în care eutanasia este considerată infracțiune. Și în Marea Britanie este condamnată doar neglijența gravă. În Franța, se permite condamnarea medicului mult mai ușor, ca și în România, inclusiv pentru neglijență în serviciu. (…) Acolo sunt 5-6 medici condamnați pe an pentru greșeli medicale, simple și grave. În România nu avem date despre câți medici au fost condamnați penal, dar la o căutare simplă, am găsit că numai în 2020 au fost șase medici condamnați penal și o instituție medicală, cât în Franța, dar la un număr de medici de 5 ori mai mic și de o sută de ori mai mic decât în SUA. Nu cred că poate fi invocat în România faptul că numărul de condamnări e mic și nu avem o problemă. Având în vedere noile reașezări privind anchetarea medicilor privind culpele medicale, cred că aceste numere vor exploda în perioada următoare. Dezbaterile trebuie să fie publice și pentru că pacienții trebuie să fie informați. Eu nu cred că unii dintre ei, atunci când spun că medicul trebuie să fie condamnat penal, sunt conștienți că mai există și sancțiuni civile și disciplinare. Nu știu dacă medicii toți pot face astfel de distincții, așa că haideți să discutăm public, iar în final Parlamentul va decide modificarea minimală a legislației pentru că malpraxisul este condamnat, dar cred că trebuie definite clar condițiile în care medicul poate să răspundă și penal, adică acea asumare intenționată și total nejustificată a unor riscuri, lăsând celelalte greșeli pentru răspundere civilă și disciplinară unde există mecanisme de asigurare pentru malpraxis și atunci se va încuraja și raportarea greșelii medicale”, a adăugat dr. Nanu.

Medicul a menționat că familia unui pacient care a decedat are dreptul să primească daune.

”Discuția este următoarea: nu ar trebui să plătească medicul daunele, ci firma de asigurări. Greșeala este un alt mecanism de învățare. De aceea, trebuie comunicată. Dacă medicul își recunoaște greșeala, poate alții vor avea grijă și vor învăța din greșeala lui, iar aceasta nu se va repeta, dar acest lucru nu înseamnă că pacientul care a suferit în urma greșelii trebuie să își asume acest lucru, nu! Are dreptul la compensații. Pe de altă parte, s-a exprimat și opinia că trebuie protejați și pacienții, societatea, de actele unor medici care greșesc frecvent, dar avem acest mecanism de sancționare: este Colegiul Medicilor care poate retrage dreptul de liberă practică. Acel medic nu va mai putea practica medicina. Poate face altceva. Nu-l scoatem din societate, nu îl trimitem la închisoare, dar nu va mai practica. Pornind de la aceste argumente care nu găsesc o justificare a condamnării penale, dacă pacientul este compensat, dacă medicul nu va mai practica, de ce trebuie să-l trimitem la închisoare când greșește? Singura justificare pe care am găsit-o într-un studiu este dorința de răzbunare a pacientului și aceasta am putea-o găsi ca unică justificare a răspunderii penale. Eu cred că o societate care dorește a fi educată – unul din scopurile principale ale educației este acela de a direcționa instinctele primare în direcții mai constructive – este să nu să încurajăm pedepsele penale la nivelul societății. Cred că despre toate acestea trebuie să existe o discuție echilibrată, iar demersul lansat acum își propune același lucru. Sigur că reacțiile pacienților pot fi agresive care demonstrează acest instinct al dorinței de răzbunare”, a spus dr. Nanu.

El a explicat că atunci când se ia în discuție condamnarea penală a medicilor trebuie ținut cont și de alte aspecte, unul fiind discriminarea.

”De ce medicul, atunci când comite cea mai mică greșeală, trebuie să meargă la pușcărie în condițiile în care îl alte profesii nu se întâmplă acest lucru? Dacă un procuror greșește, merge la închisoare? Dacă un zugrav greșește merge la închisoare? Nu! Atunci nu e un act discriminatoriu?”, a spus el.

Pe de altă parte, dr. Nanu a admis că nici măcar medicii, deși au profesia nobilă a salva vieți, nu sunt deasupra legii: ”Există infracțiuni, vătămări corporale din culpă. Dacămedicul a greșit și s-a ajuns la decesul unui pacient, trebuie să răspundă. (…) Dacă un act medical este făcut corect, beneficiile sunt majore, dacă există o greșeală, suferințele sunt imense. Aceasta este particularitatea actului medical, iar acest risc major medicul nu și-l asumă ușor. Este obligat să și-l asume. Ca medici aveți obligația să acordați asistență medicală pacienților, nu e o opțiune. Sunteți obligați să-i tratați. Cetățeanul are dreptul prin Constituție la servicii de sănătate. Medicul este obligat să își asume acest risc care poate duce la prejudicii pentru că aceasta este particularitatea actului medical. Aici e confuzia că nu se face distincția între o simplă greșeală medicală și o anumită greșeală care este mult mai gravă și conține și intenție. Dacă s-ar face această distincție, probabil că lucrurirle ar fi mult mai bine gestionate în practica judiciară de către cei chemați să înfăptuiască actul de justiție. Până la urmă, eu cred că medicii, nici măcar cei care greșesc, nu doresc să facă rău pacienților, dar greșeala apare în practica medicală”, a spus dr. Nanu.

Tema malpraxisului a fost abordată la Bistrița la masa rotundă ocazionată de deschiderea Zilelor Medicale Bistrițene care au loc zilele acestea la Hotel Ozana în contextul în care Colegiul Medicilor din România a lansat o serie de dezbateri publice pe tema greşelilor medicale şi a drepturilor pacienţilor.

CMR a invocat faptul că o greşeală asociată asistenţei medicale le aduce prejudicii medicilor întrucât, în acest moment, în sistemul medical românesc nu sunt create premisele învăţării din greşeli, o condiţie necesară pentru îmbunătăţirea calităţii actului medical. De asemenea, în prezent, modul de soluţionare a acuzaţiilor de malpraxis medical nemulţumeşte atât medicii, cât şi pacienţii.

Zilele Medicale Bistrițene sunt organizate de Colegiul Medicilor Bistrița-Năsăud, organizație condusă de dr. Dănuț Cocoi, și Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, filiala Bistrița-Năsăud, președinte Cristina Mușină.