Creştinii prăznuiesc vineri 6 august Schimbarea la Faţă a Domnului, fiind singura dezlegare la peşte din actualul Post al Adormirii Maicii Domnului. Sărbătoarea este privită ca zi de hotar pentru vară. Se spune că din această zi vremea începe să se schimbe și să se răcească.
Sărbătoarea Schimbării la Faţă datează de la începutul secolului al IV-lea, când Împărăteasa Elena ctitoreşte o biserică pe Muntele Tabor. Schimbarea la Faţă a Domnului nostru Iisus Hristos este unul din cele 12 praznice împărăteşti.
Schimbarea la Faţă mai este numită în popor şi Obrejenia, Pobrojenia sau Probojeni. Denumirea Obrejenie vine din slavonă, “obrejenie” însemnând transformare, schimbare.
În satele româneşti încă se mai pătrează viu spiritul acestei sărbători, de ea fiind legate o serie obiceiuri, datini, tradiţii şi superstiţii.
În această perioadă, se sfinţesc grădinile, boabele de grâu pentru semănat, recoltele, iar credincioşii duc la biserică prinoase din roadele pe care le au, acestea fiind binecuvântate de către preot şi împărţite celor sărmani. De asemenea, se face pomană în amintirea celor morţi.
Se mai spune că din 6 august toamna începe să-şi intre treptat – treptat în drepturi. De acum înainte, iarba nu mai creşte, păsările se pregătesc să plece spre ţările calde, iar insectele se pregătesc să intre în pământ. Dacă în ziua Schimbării la Faţă vremea este însorită şi plăcută, toamna va fi una roditoare şi îmbelşugată. În schimb, dacă plouă, toamna va fi mohorâtă. Tot în popor se spune că dacă în postul Adormirii Maicii Domnului plouă mult, atunci iarna care va veni va fi plină de ninsori.
De asemenea, este bine ca până la această dată ţăranii să termine de cosit şi de adunat fânul. Tot acum se culeg şi ultimele plante de leac, iar în această zi se poate începe şi gustatul boabelor de struguri. Deşi încă nu sunt copţi, tradiţia le atribuie un rol vindecător.
De Schimbarea la Față, Mănăstirea Ilva Mare își sărbătorește hramul. Mănăstirea ”Schimbarea la Față” de la Ilva Mare este amplasată pe Valea Ilvei, la 50 de km de orașul Năsăud. A luat ființă în 1992, ca schit de călugări, ctitorit de ieromonahul Daniil Ureche, actualul duhovnic, pe vatra casei părintești. Mitropolitul Bartolomeu a dat aprobarea și a sfințit locul în 1992, după care s-au început și construcțiile la biserică și la ansamblul monahal. Locașul de cult a fost terminat în 1996, an în care pe 6 august, de hramul bisericii, a fost sfințit. La începutul anului 1999, schitul şi-a schimbat statutul în mănăstire de maici.
Adaugă comentariu