Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că în 14 septembrie începe noul an şcolar preuniversitar, precizând că aceasta înseamnă că majoritatea elevilor vor merge efectiv la şcoală. Sunt totuşi trei scenarii în funcţie de situaţia îmbolnăvirilor. Decizia privind modul în care va începe şcoala se descentralizează şi se ia la nivel de judeţ. Preşedintele a explicat că elevii vor merge efectiv la cursuri în cea mai mare parte a localităţilor, dar că situaţia va fi evaluată periodic. Iohannis a mai anunţat că este în discuţie un scenariu similar celui din starea de urgenţă, prin care părinţii vor primi un ajutor pentru a putea sta cu copiii acasă, dacă se închid şcolile. El a mai explicat ce se va întâmpla dacă situaţia generală se agravează din punct de vedere epidemiologic, dar şi cum va fi fi rezolvată situaţia în comunităţile în care nu există acces la internet:
”Primul lucru important pentru elevi, pentru părinți, pentru societate în general: pe 14 septembrie începe noul an școlar preuniversitar. Pentru majoritatea elevilor asta înseamnă că vor merge efectiv, fizic, la școală.
Pentru a ține cont de impactul pandemiei în fiecare școală, în fiecare localitate, au fost elaborate 3 scenarii, în funcție de numărul de bolnavi din localitate. Aceste criterii sunt general valabile nu doar pentru școli, dar ele vor fi folosite şi pentru a evalua impactul pandemiei asupra școlilor.
Aceste trei scenarii sunt scenariul „verde”, care înseamnă că în localitatea respectivă e mai puțin de o persoană în medie în ultimele 14 zile detectată cu Covid-19; scenariul doi, care înseamnă scenariul „galben”, între unu şi trei persoane detectate în medie zilnică în ultimele 14 zile, şi scenariul trei, „roșu” când în media ultimelor zile au apărut mai mult de trei bolnavi noi în localitatea respectivă.
Aceste scenarii se folosesc pentru a descrie ce se întâmplă în școală. Foarte important şi vă rog să rețineți această chestiune: felul în care va funcţiona fiecare unitate școlară va fi decis local, deci, decizia se descentralizează la nivel de județ. În funcție de situația concretă, locală, se va decide dacă unitatea școlară va funcţiona după scenariul unu – „verde”, cu risc mic, sau deloc; după scenariul doi – „galben”, cu risc mediu; sau după scenariul trei – numit „roșu”, care înseamnă că școala se închide de tot.
În consecință, pentru fiecare școală în parte, Comandamentul Județean pentru Situații de Urgenţă va lua decizia dacă se merge pe scenariul verde, asta însemnând toți elevii merg fizic la școală, se țin cursuri normale – sau, dacă se merge pe scenariul trei – „roșu”, când nimeni nu merge la școală şi totul se desfășoară online; sau scenariul „galben”, scenariul doi, de risc mediu, care înseamnă că o parte din activități se ține în școală şi o parte se ţine în online.
Deci, încă o dată: decizia se descentralizează, se ține cont de situația concretă din localitate, chiar şi din școală şi, în funcție de asta, vom avea o decizie corectă pentru fiecare unitate școlară în parte. Încă o dată: scenariul „verde” înseamnă un număr foarte mic sau deloc de bolnavi în localitatea respectivă. La extrema cealaltă, scenariul „roșu”, mai mult de 3 persoane pe zi, în medie, în ultimele zile, înseamnă scenariu de avarie, când nu se face școală fizic, ci se învață online, și scenariul „galben” care este între ele.
Scenariul „galben” înseamnă practic că grădinițele și primarul merg la școală, clasele VIII și XII, care se pregătesc pentru examen merg la școală, iar restul claselor, în funcție de decizia școlii, o parte vin la școală și o parte nu, ca să facă loc pentru distanțare suficientă pentru cei care vor merge în fiecare zi la școală.
Important de știut, învățământul online este acceptat ca și învățământ normal, adică se predă materie și lucrurile merg mai departe atunci când nu se pot ține cursuri fizice, deci învățământul online este acceptat ca formă de învățământ.
Evident că pentru vremuri de pandemie este nevoie de norme sanitare speciale. Ministerul Sănătății lucrează la aceste norme. Vor fi puse la dispoziția publicului. Ele implică norma de distanțare, norme de igienă, norma de dezinfecție și multe alte lucruri, care vor fi făcute publice în zilele următoare.
Vă rog să rețineți aspectele cele mai importante. Anul școlar începe astfel: preuniversitar pe 14 septembrie, majoritatea copiilor vor merge efectiv la școală, punem accent pe învățământ de calitate, pe siguranța și sănătatea elevilor și învățământul online vine să completeze învățământul acolo unde nu se pot ține cursuri fizic. Decizia, dacă elevii merg la școală sau învață online, se ia pentru fiecare școală în parte la nivel de județ, sigur la propunerea școlii, a inspectoratului școlar și în final se decide împreună cu ceilalți factori din comandamentul județean. Acestea sunt lucrurile care sunt foarte clare acum. Restul se va clarifica în diferite formate interministeriale în zilele următoare și vor fi făcute publice toate aceste date.
Ca să fim foarte bine înțeleși, majoritatea localităților din România intră pe scenariul „verde”: foarte puține sau zero cazuri. La momentul acesta, ca și exemplu, sunt câteva sute de localități din România care intră în scenariul „galben” și sunt numai 50 de localități în România care astăzi s-ar încadra în scenariul „roșu”. De asta am spus: școala va începe pentru majoritatea elevilor, iar dacă într-o localitate numărul de cazuri crește, atunci școala se închide pentru acea localitate sau pentru acel cartier. Nu se poate face o închidere per ansamblu, fiindcă nu este motivată epidemiologic.
Aceste analize vor fi foarte detaliate, se vor face permanent și se vor actualiza permanent. Important este ca aceste date să fie obiective și criteriile să fie aplicabile de către comandamentele județene. Şi da, vom avea situația când în unele localități școala se va face online fiindcă sunt multe cazuri, iar în alte localități școala se va face absolut normal, cu prezența fizică a elevilor fiindcă în acea localitate sunt puține cazuri. De aceea, această împărțire pe scenarii, care este acceptată de foarte multe țări, este folosită și la noi.
Este în discuție un scenariu similar cu cel pe care l-am avut în starea de urgență, când părinții vor primi un ajutor pentru a putea sta împreună cu copiii, acasă. Totuși, nefiind vorba de închiderea totală a școlilor, nu se poate lua o măsură care îi privește pe toți și, într-un grup interministerial, i-am rugat, astăzi, pe mai mulți guvernați să lucreze rapid la un scenariu care poate fi pus în practică pentru a proteja și copiii, dar și pentru a veni în sprijinul părinților și sunt convins că în cel mai scurt timp vom avea o soluție legislativă corectă.
Cu siguranță că învățământul online nu este același lucru cu învățământul efectiv în clasă, dar pentru o perioadă limitată de timp, da, poate să țină loc de învățământul în clasă. Să nu ne imaginăm că aceste încadrări în zone „verzi”, „galbene” sau „roșii” sunt pentru tot anul școlar. Ele se actualizează permanent. Şi pornim de la premisa că în orice localitate, într-un timp rezonabil de scurt, se va reajunge la normalitate şi atunci elevii se vor întoarce la şcoală, dar pentru a nu pierde firul şi pentru a nu pierde materia, online-ul, care va fi pregătit mult mai bine decât a fost pregătit pentru starea de urgenţă, va ține loc învățământului în clasă.
Nu știe nimeni cum va evolua pandemia. Noi calculăm acum un scenariu în care nu va fi considerabil mai rău decât acum şi școala începe pe 14 septembrie. Dacă totuși se întâmplă să avem foarte multe cazuri atunci când ar trebui să înceapă școala, evident că vom amâna începerea anului școlar, dar numai atunci când specialiştii, Ministerul Sănătăţii ne spun că „acum nu se mai poate” sau „acum se poate”. Este o decizie care se va lua foarte aproape de data de 14 septembrie, dar până atunci o să ne vedem destul de mult şi voi comunica şi eu public de fiecare dată care sunt şansele reale ca şcoala să fie amânată. Deocamdată, scenariul pe care îl luăm în calcul este: şcoala începe pe 14 septembrie.
Se lucrează foarte intens, la nivel de Guvern, pentru a îmbunătăți accesul la internet şi prin dotarea cu tablete, dar şi prin extinderea acoperirii rețelelor pentru a putea folosi aceste tablete. Iar acolo unde nu se găsesc rapid soluţii, vor fi găsite soluţii care sunt accesibile şi copiilor care nicicum nu ajung la online, de exemplu învățământul prin TV.
Se pregătesc formate pentru platforme online, se pregătesc stagii de pregătire online pentru cadrele didactice în ultima parte a verii şi sunt convins că o bună parte din aceste lucruri se vor pune în practică.
Cei din școală, direcțiunea, Consiliul de Administrație vor trebui să ia măsuri pentru a respecta distanțarea, pentru a redistribui toate clasele în săli care altădată n-au fost folosite permanent și așa mai departe, dar, da, atunci când va fi nevoie să se lucreze în ture suplimentare, este clar că trebuie să se predea ore suplimentare şi probabil dascălii de la şcoală vor fi retribuiţi în regim de ore suplimentare, atunci când trebuie să facă ore suplimentare cu cei care ajung într-o tură suplimentară. Este greu de imaginat că se pot angaja pentru o lună sau două cadre didactice în plus, chit că şi aceasta poate în unele localități este o soluție, dar soluția nu poate fi dictată de la centru, aceste soluţii trebuie să primească un cadru legal potrivit şi decizia să se ia în fiecare localitate sau mai bine în fiecare județ în parte”.
Ministrul Educaţiei, Monica Anisie, a declarat că, în condiţiile unui scenariu verde, prezenţa elevilor la şcoală este obligatorie. ”Atâta timp cât nu există niciun pericol, nu văd de ce nu trebuie să îşi trimită părintele copilul la şcoală. Decizia Comiterului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă este luată împreună cu DSP, deci dacă de acolo se pune că nu există niciun pericol, nu văd de ce nu ar participa la cursuri elevii. Şi dacă ne uităm în ultimul timp foarte mulţi elevi şi părinţi îşi doresc să revină la şcoală. Şi în spaţiul public s-au manifestat aastfel de dorinţe. Ultimele precizări de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii prevăd o distanţare de un metru”.
Cel mai probabil secnariu de începere a noului an scolar este cel galben sau mixt care, reprezintă un amestec de învățare față în față, la clasă, cu metodele online, cunoscut si sub denumirea de „blended learning”. Acest scenariu presupune ca o parte din materie să fie parcursă online, iar copiii să meargă pe rând la școală. Dincolo de această criză de COVID-19, există studii care arată că viitorul este al blended learning-ului, pentru că mintea elevilor s-a schimbat. Interacțiunea permanentă cu tehnologiile digitale modifică o parte din modul de funcționare a minții. Elevii au mult mai mult de câștigat dintr-un amestec, dintr-un blend, dintr-o hibridizare a metodelor față în față cu metode online. Desi s-a lăsat la ca decizia legata de forma de învătământ să se ia în fiecare localitate sau în fiecare județ în parte este de dorit ca scolile să fie pregătite pentru blended learning, care imbină avantajele si diminuează dezavantajele scenariilor extreme: verde sau roșu.