Domnule academician, bine aţi revenit la Bistriţa. Spuneţi-ne unde să ne căutăm sănătatea în aceste vremuri în care bolile ne dau târcoale din toate direcţiile.
Bine v-am găsit. Prima recomandare pe care o fac este să evitaţi tot ce nu e natural, tot ce e de sinteză, toţi coloranţii artificiali, E-urile. Suntem îngroziţi de chimizarea naturii. Plante cu adevărat tămăduitoare, aceste buruieni de leac, le găsim acolo unde natura nu este alterată de activitatea omului, în zonele lipsite de trafic intens, de şosele, de poluare. Ori, aici, în această zonă minunată, în Bistriţa-Năsăud, în Maramureş şi până în bazinul Dornelor e cea mai curată regiune fiindcă nu a fost agresată de activitatea umană. Prima recomandare e să căutaţi aceste plante în pajişti frumoase unde nu se păşunează. Sunt fâneţe, pe marginea pâraielor de munte, peste tot. În acest scop, am adus la Bistriţa şi un ghid de recunoaştere a plantelor medicinale din ţara noastră, ilustrat cu fotografii, în culori, făcute după natură pentru ca cei de la oraş să le poată recunoaşte.
Aţi făcut vreo descoperire recentă, aţi găsit vreo plantă de leac despre care nu aţi ştiut?
Se zice că, pentru fiecare afecţiune a omului există o plantă, iar noi care cercetăm natura cred că nu am descoperit nici jumătate din plantele de leac. Avem o cheie de orientare în ştiinţă, compoziţia chimică-acţiunea terapeutică, adică facem legătura între ce conţine planta şi efectele ei asupra organismului uman. Cred că nici 50% încă nu cunoaştem din darurile naturii, dar, pe măsură ce cunoaşterea avansează, se descoperă în fiecare săptămână o nouă plantă studiată de specialişti, analizată chimic, fitochimic, în ce priveşte puritatea până la aplicaţiile clinice. Abia apoi se dă verdictul şi planta devine medicinală în loc să mai fie considerată buruiană.
Trăim aici, la Bistriţa, într-o zonă în care simţim efectele climei şi cei mai mulţi dintre noi suferă de reumatism. Ne puteţi indica vreun leac natural pentru dureri?
În reaumatism, la ora actuală, tratamentele sunt ale simptomelor, nu a cauzei care a provocat reumatismul. Şi atunci, împotriva durerilor reumatice şi articulare, cea mai bună e scoarţa de răchită sau de salcie. Aceste coji din răchită sau salcie conţin salicenol care se transformă în organism, datorită acidităţii, în acid salicilic. E aspirina naturală, de zece ori mai eficientă decât aspirina de sinteză. O lingură de scoarţă de pe ramurile tinere cam de grosimea unui creion, uscată şi măcinată, se foloseşte la o cană de apă şi se beau trei astfel de căni pe zi îndulcite cu miere, nu cu zahăr. Pentru frecţii există „creţuşca” ale cărei flori se folosesc pentru frecţii şi durerea încetează.
Dumneavoastră recomandaţi un stil de viaţă sănătos şi spuneţi că suntem ceea ce mâncăm.
Da, suntem. Nu e nicio noutate. Socrate a spus „mâncarea să vă fie medicament şi medicament să vă fie mâncarea”. Cu 2200 de ani înainte era acest concept. Principala mea recomandare este cumpătarea în toate mişcare şi respectarea celor trei opturi. O zi e făcută convenţional din 24 de ore. Opt ore de muncă intensă, fără cafele, fără nimic, opt ore de odihnă activă, nu cu ochii în tavan sau la televizor, ci mişcare în aer liber, înot, dans, bicicletă, şi opt ore de somn. Eu respect această regulă de 30 de ani şi îmi merge foarte bine. Alt secret este cel al celor cinci mese pe zi: la 9.00, la 12.00 masa principală, la 16.00, la 18.00 şi la 21.00 fructe, sucuri şi legume. Recomand cinci mese uşoare.
Ce înseamnă uşoare, domnule academician?
Unii mănâncă supa cu polonicul, alţii cu lingura, eu mănânc cu linguriţa. Cumpătarea. Poţi gusta din toate bunătăţile pe care ni le-a dăruit natura, dar cu măsură.
E secretul unei vieţi îndelungate?
Da. Primele elemente sunt acestea, iar apoi vine partea a doua fiindcă nu putem despărţi trupul de suflet. E partea spirituală: bunătate, înţelegere, iubire şi optimism nelimitat până la sfârşitul vieţii. „Încrederea în ziua de apoi e singura tărie în noi!”
Dovada faptului că aceste reguli sunt cheia unei vieţi frumoase şi îndelungate este că Ovidiu Bojor se pregăteşte să împlinească în curând frumoasa vârstă de 87 de ani, vârstă care nu-l împiedică să ţină conferinţe în toată ţara spre bucuria celor care au de învăţat de la domnia sa numai lucruri folositoare. Ovidiu Bojor s-a aflat, marţi, la Bistriţa, la invitaţia Palatului Copiilor şi a Fundaţiei Culturale „Societatea de Concerte” Bistriţa.
Interviu realizat de Cristiana Sabău
Adaugă comentariu