Actualitate

Ședință CL Bistrița: Înființarea Liceului Maghiar

Consiliul Local Bistriţa se reunește în ședință extraordinară joi 27 august, la ora 14.00, pe ordinea de zi fiind un singur punct: 

1. Proiect de hotărâre privind înfiinţarea Liceului teoretic cu predare în limba maghiară nr. 1 din Bistriţa, începând cu anul şcolar 2015-2016, prin divizarea Colegiului Naţional ”Andrei Mureşanu” Bistriţa. Inițiator: consilierul local UDMR Antal Attila.

Proiectul prevede înființarea Liceului Teoretic cu predare în limba maghiară nr. 1 din Bistrița, începând cu anul şcolar 2015-2016, prin divizarea totală a Colegiului Național ”Andrei Mureşanu”, care va funcționa la adresa Bulevardul Republicii nr. 18-20. Colegiului Național ”Andrei Mureşanu” va funcționa în continuare în actuala locație.

Demersul vine ca urmare a solicitării cadrelor didactice de la secția maghiară a Colegiului Național ”Andrei Mureşanu”, a părinților şi a membrilor comunității maghiare din Bistrița, având sprijinul cultelor religioase şi a societății civile maghiare din județ. Necesitatea înfiinţării unității de învățământ cu predare în limba maghiară este motivată de dispersarea elevilor care studiază limba maternă maghiară în judeţ, existând astfel pericolul de desființare a secţiilor maghiare din cauza scăderii efectivelor de elevi şi a reorganizării rețelei şcolare. Totodată, această inițiativă are drept scop reducerea abandonului şcolar prin „asigurarea unui set de facilități elevilor proveniți din mediul rural (mai ales celor din învăţământul liceal) şi a celor proveniţi din familii cu stare materială precară prin atragerea de sponsori, burse speciale, ajutoare”. În documentul anterior menționat se precizează că la această dată, în municipiu, funcționează secții cu predare în limba maghiară la Colegiul Naţional „Andrei Mureşanu”, un număr de 306 elevi fiind înscrişi la cursurile de zi, astfel: ciclul primar – 104 elevi, ciclul gimnazial – 85 şi liceal – 117 elevi. Elevii îşi desfăşoară activitatea didactică în toate cele trei localuri ale colegiului, „comasarea acestor clase într-o singură unitate şcolară constituind premisa pentru un învățământ mai economic şi mai eficient”. Astfel, se propune înființarea, începând cu anul şcolar 2015-2016, a Liceului teoretic cu predare în limba maghiară Bistriţa, cu următoarea structură: ciclul primar – 5 clase, ciclul gimnazial – 4 clase, ciclul liceal – 8 clase, oferta educațională urmând a fi adaptată, potrivit inițiatorului, necesității comunității locale. Totodată este propusă ca locație pentru direcțiune, secretariat, birou administrativ, contabilitate şi ciclul gimnazial fosta clădire – sediu administrativ a Liceului Sanitar Bistrița, situată pe Bulevardul Republicii nr. 18. Clasele din învățământul liceal şi cele din învăţământul primar îşi vor desfăşura cursurile, în continuare, în clădirea Colegiului Naţional „Andrei Mureşanu”, se arată în proiect.

În 28 mai, Consiliul Local și-a dat acordul de principiu pentru înfiinţarea Liceului Maghiar.

”Demersul domnului consilier Antal Attila vine ca urmare a solicitării Cadrelor didactice de la secţia maghiară a Colegiului Naţional ”Andrei Mureşanu”, a părinţilor şi a membrilor comunităţii maghiare din Bistriţa, având sprijinul cultelor religioase şi a societăţii civile maghiare din judeţ. Necesitatea înfiinţării unităţii de învăţământ cu predare în limba maghiară este motivată de dispersarea elevilor care studiază limba maternă maghiară în judeţ, existând astfel pericolului de desfiinţare a secţiilor maghiare, cauzat de scăderea efectivelor de elevi şi a reorganizării reţelei şcolare. Prin această iniţiativă se urmăreşte, de asemenea, reducerea abandonului şcolar prin ”asigurarea unui set de facilităţi elevilor proveniţi din mediul rural (mai ales celor din învăţământul liceal) şi a celor proveniţi din familii cu stare materială precară prin atragerea de sponsori, burse speciale, ajutoare”. La această dată în municipiu funcţionează secţii cu predare în limba maghiară la Colegiul Naţional ”Andrei Mureşanu”, un număr de 306 elevi fiind înscrişi la cursurile de zi, astfel: ciclul primar – 104 elevi, ciclul gimnazial – 85 şi liceal – 117 elevi. Elevii îşi desfăşoară activitatea didactică în toate cele trei localuri ale colegiului, comasarea acestor clase într-o singură unitate şcolară constituind premisa pentru un învăţământ mai economic şi mai eficient. Astfel, se propune înfiinţarea, începând cu anul şcolar 2015-2016, a Liceului Maghiar Bistriţa, cu predare în limba maghiară, cu următoarea structură: ciclul primar – 5 clase, ciclul gimnazial – 4 clase, ciclul liceal – 8 clase, oferta educaţională urmând a fi adaptată, potrivit iniţiatorului, necesităţii comunităţilor locale”, este expunerea primarului Ovidiu Creţu în adresa trimisă Inspectoratului Şcolar Judeţean pentru solicitarea avizului conform cu privire la înfiinţarea liceului.

Municipalitatea va închiria un spaţiu în suprafaţă de 335 mp şi terenul în suprafaţă de 900 mp situat pe B-dul Republicii nr. 18-20, proprietatea lui Plăian Adrian Marian, în vederea înfiinţării Liceului Maghiar. Conform legislaţiei în vigoare, pentru înfinţarea unui unităţi de învăţământ este necesară asigurarea unui sediu unde să-şi poată desfăşura activitatea. Suma va fi de 10 lei/mp/lună pentru închirierea spaţiului şi 3,54 lei/mp/lună pentru închirierea terenului aferent, chiria totală fiind de 6.536 lei/lună. Contractul de închiriere se încheie pentru o perioadă de 4 ani, începând cu data de 01.09.2015 până la data de 31.08.2019, iar chiria lunară se va achita din bugetul local al municipiului Bistriţa.

Liceul Maghiar va funcționa în clădirea localului III (fostul internat) al Colegiului Naţional ”Andrei Mureşanu” de pe strada Republicii cu următoarea structură: ciclul primar – 5 clase, ciclul gimnazial – 4 clase, ciclul liceal – 8 clase.

Motivele înființării Liceului Maghiar: ”Prin comasarea claselor cu predare în limba maghiară de la CNAM  într-o singură unitate şcolară se pot crea premisele pentru un învăţământ mai economic şi mai eficient. În acest fel se realizează şi o încadrare strictă în numărul de posturi didactice, didactic-auxiliare şi nedidactice. De asemenea, se reduce abandonul  şcolar prin asigurarea unui set de facilităţi elevilor proveniţi din mediul rural (mai ales celor din învăţământul liceal) şi a celor proveniţi din familii  cu stare materială precară prin atragere de sponsori, burse speciale, ajutoare. O astfel de instituţie şcolară ar putea atrage fonduri extrabugetare prin programe ce vizează educaţia  şi dezvoltarea infrastructurii şcolare cu ajutorul fundaţiilor din ţară şi de peste hotare. În urma analizei evoluţiei demografice a populaţiei şcolare locale şi zonale (în special cazul elevilor din învăţământul gimnazial şi liceal) constatăm o scădere a acesteia, de unde necesitatea unei instituţii de învăţământ  care să concentreze elevii care doresc să studieze în limba maghiară. Totodată, printr-o analiză atentă a claselor din şcolile din judeţ, aproape în fiecare clasă cu predare în limba română există 2-3 copii maghiari, pe care dorim să-i atragem spre o instituţie de învăţământ cu predare în limba maghiară. Datorită faptului că zona Bistriţei este o zonă cu populaţie maghiară dispersată (de exemplu, în municipiul Bistriţa ponderea populaţiei maghiare este de 6% cu tendinţă de scădere), se promovează astfel o măsură dinamică care să permită acoperirea echitabilă a zonei cu oferta  educaţională în special prin învăţământul învăţământul liceal şi pe urmă cel profesional. Ar putea fi atraşi astfel şi elevi maghiari din localităţile limitrofe municipiului Bistriţa şi a zonei acesteia,  care actualmente nu au acces la învăţământ în limba maternă din cauza efectivelor scăzute şi a distanţelor mari până la şcoală”.

10 comentarii

  • Nu văd de ce trebuie să plătim toți pentru ca o minoritate etnică să nu învețe limba română şi aici e o MARE PROBLEMĂ?!?
    Nu înțeleg de ce minorități etnice tot încearcă mai degrabă să se separe de restul majoritar, în loc să se integreze să-şi găsească locul, iar din acest punct de vedere apar două probleme. 1. Prin această separare ei sunt primii care se discriminează și 2. Nu se vor integra niciodată și în permanență se vor simţii complexaţi şi vor fi probleme de genul acesta… Dacă ne uităm în jurul nostru, chiar și în marea familie europeană noi, ţara noastră, societatea românească este exemplu de toleranță etnică, religioasă etc. noi cu toții: români, maghiari, germani, țigani etc. integrăm pe oricine și orice de la est la vest de la nord la sud. Ținând cont de asta nu înțeleg de ce anumite persoane sau grupuri de persoane vor altfel, doar ca să existe „paie pe foc”… În altă ordine de idei, dacă aş alege să trăiesc într-o altă ţară atunci primul lucru care l-aş face ar fi să învăţ limba ţării respective şi să-i respect tradiţiile. Aş considera acest lucru ca fiind de un minim bun simţ pentru că ţara şi comunitatea din aceea ţară m-a adoptat…

  • Uita toata lumea sa precizeze ca nepromovarea bacului de catre elevii de la sectia maghiara scade procentul de promovabilitate al CNAM…

  • Încă o decizie politică ”înțeleaptă” a tovarășei Tabără!
    Asta-i din programul dânsei: ”4×4 – ai spate, îți poți cupla fața”!
    Felicitări epigonului tovarășului Hogiu!

    • Rusine cameliei tabara! Distruge fara discernamant invatamantul la ordinul pesedeului aflat in slujba intereselor straine. Sper sa vina ziua dreptatii si sa raspunda aceasta tovarasa si sefii ei in fata tarii si a justitiei!!!

  • Reamintim ca invatamantul maghiar de stat la Bistrita are o istorie indelungata. Colegiul Naţional „Andrei Mureşanu”, de astazi a fost inaugurat in 1912, fiind iniţial Şcoală Civilă Regală de Stat pentru Fete unde au funcţionat patru clase maghiare de gimnaziu pentru fete. Aici au învăţat, în proporţii aproximativ egale, eleve de naţionalitate română, germană, maghiară şi israelită. În aceeaşi clădire a mai funcţionat o şcoală primară de stat cu predare în limba maghiară. Între 1915 – 1917, Şcoala de fete a fost mutată temporar în partea de est a clădirii, unde funcţiona Şcoala primară de stat, partea clădirii Şcolii civile regeşti de stat pentru fete fiind amenajată ca spital al Crucii Roşii pentru răniţii de pe front. Abia in mai 1919, clădirea a fost preluată de statul român. În locul fostei şcoli maghiare a fost înfiinţată Şcoala medie română de stat pentru fete, devenită în 1928 Gimnaziul de fete Bistriţa. Aici a fost mutată fosta Şcoală confesională greco-catolică, devenită Şcoala primară mixtă „Andrei Mureşanu”. Până în anul 1929, în aceeaşi clădire a funcţionat o a treia unitate de învăţământ: Şcoala de ucenici Bistriţa.
    În septembrie 1940, în urma schimbării administraţiei din Nord-Vestul Transilvaniei, şcolile bistriţene au fost preluate de către Ungaria. Gimnaziul românesc de fete a fost desfiinţat, în locul lui fiind înfiinţată Şcoala civilă regală de stat pentru fete, cu 2 secţii – română şi maghiară. Tot aici a fost înfiinţat Liceul maghiar „Hunyadi János” cu 8 clase pentru băieţi, care avea şi o secţie în limba română, şi o şcoală elementară cu predare în limba maghiară.
    Dupa cum se stie, la Bistrita a mai functionat o scoala maghiara de baieti „Polgári fiu iskola”, unde in 1897 s-a transferat si marele scriitor Liviu Rebreanu. Este vorba de fosta Scoala Generala nr. 2, cu o istorie de peste 100 de ani, fiind conceputa ca unitate de invatamant si a fost edificata in anii 1893-1894, dupa planul arhitectului vienez Frolisch. A avut mai multe denumiri: in 1919 se numea „Scoala civila de stat romaneasca de baieti din Bistrita”, iar in 1923, prin adresa nr. 6889 Ministerul instructiunii infiinteaza liceul romanesc „Alexandru Odobescu”. In aprilie 1948, Ministerul Invatamantului ia o decizie in care se spune ca „aceasta scoala trece cu intreaga zestre si populatie scolara la Scoala primara de fete din localitate, contopindu-se cu aceasta sub denumirea de scoala Primara Mixta nr. 2, sub conducerea unei singure directiuni.”
    Asadar, invatamantul maghiar la Bistrita are o traditie indelungata, iar înfiinţarea Liceului teoretic cu predare în limba maghiară nr. 1 din Bistriţa, începând cu anul şcolar 2015-2016, este pe deplin justificata.

    • Si ce ai fi vrut sa se infiinteze in 1912, inca sub stapanire ungara, ma rog austro-ungara? Normal ca au infiintat un liceu cu predare in limba maghiara… Iar chestia aia cu 1940 citez: „…în urma schimbării administraţiei din Nord-Vestul Transilvaniei, şcolile bistriţene au fost preluate de către Ungaria” e FOARTE PENIBILĂ, e chiar și jignitoare. E ca și cum ai spune să inființam niște lagăre de concentrare la Auschwitz că există o tradiție istorică pentru așa ceva acolo… Concluzionând, foarte bună lecția de istorie dar asta nu are nici o relevanță în problema noastra de acum. Acelea au fost decizii luate la momentele respective bazate pe o conjuctura politica, sociala, administrativa si nu pe traditii istorice. Eventual putem sa ridicam o staueta care sa ne aminteasca ca acolo a fost scoala regala de fete cu predare in limba maghiara… Daca ar fi dupa traditii istorice ar trebui sa umplem orasele româniei de simboluri si motive Dacice, ia-o pe asta…

    • Mai „române” Cristi…

      dacă accesăm Google Maps şi punem adresa din articol unde va funcţiona viitorul liceu maghiar( B-dul Republicii nr. 18-20),o să avem surpriză că……
      spaţiul respectiv nu de mult timp aparţinea Liceului Teoretic Sanitar….
      nu au fost identificate surse de finanţare pentru răscumpărarea edificiului de catre primărie……
      şi consiliu judeţean …..
      în schimb avem festivaluri de tot soiul….
      distracţii să fie pentru …..
      pâine şi circ …..

      romani nu sau înşelat….
      Ovidule…..

      dar atenţie la ce a pus Vlahuţă în gura unui personaj al său…

      in schimb se construieste pârtie de schii …. de 8 milioane de lei…

      adică echivalentul a câtorva pachete de batiste de unica folosinţă….

      ce se cunoaştea asta…..

      la ce buget are primăria Bistriţa …..

      ce veseli o să fim cind o să ne bucuram vara de caldură şi saniuşi pe rotile…..
      iar elevii de la actualul (încă ) liceu sanitar incet, incet vor fi transferati la alte licee din Bistriţa……
      disparând o şcoala cu o tradiţie dintre cele mai bune din peisajul învăţământului bistriţean…

      bineinteles actualul spaţiu fiind destinat liceului maghiar( sa citim atent spusele domnului primar in articol….. se propune înfiinţarea, începând cu anul şcolar 2015-2016, a Liceului Maghiar Bistriţa, cu predare în limba maghiară, cu următoarea structură: ciclul primar – 5 clase, ciclul gimnazial – 4 clase, ciclul liceal – 8 clase, oferta educaţională urmând a fi adaptată, potrivit iniţiatorului, necesităţii comunităţilor locale”, este expunerea primarului Ovidiu Creţu în adresa trimisă Inspectoratului Şcolar Judeţean)

      credeţi ca acest edificiu va permite funcţionarea a 17 clase de elevi?

      deci vedeţi la ce este bun un primar zâmbitor si care se ocupa de dimineaţa pînă seara de „problemele” oraşului….

      cinismul consta in faptul ca noi vom suporta cheltuielile acestui act prin care Ovidiu Creţu va acumula voturile concetăţenilor noştri maghiari la alegerile din 2016…

      deci nu degeaba…..
      ii spuneau V_ _ _ _ a colegii in liceu !!!

      si un inspector general cu un plan manegerial 4×4…..

      ce sa faci cu asemenea cozi de topor şi yesmani….

      ne vom trezi peste o generaţie…

      chiriaşi in propria noastră ţară….

      alooooooooo !!!!!!!!!!!!!!! (Liceul Teoretic Sanitar Bistrita…..treziţi-vă…..)

      scuzaţi….

      gara Gejî…..?????

  • …si ce mai urmeaza…clasele 1-8 in roma….? . România are o limba nationala ce trebuie respectata atat in invatamant cat si in institutiile publice, restul limbilor ar trebui sa fie optionale (la nivel normal sau intensiv)

  • Datul cu părerea la romani a devenit un sport naţional, atingand apogeul încă de pe vremea lui Moromete. Tot mai mulţi dintre cei care nu au nicio legatură sau specializare în problema respectivă, ţin să-şi exprime opinia, chiar dacă nu au una foarte clară şi asta nu numai în fotbal sau agricultura, unde tot românul se pricepe, dar chiar în domenii de strictă specialitate. Cei mai multi se simt chiar obligati sa-si exprime opinia chiar daca nimeni nu le-a cerut-o. In cazul de fata, aproape nimeni nu a observat ca in 28 mai, Consiliul Local și-a dat acordul de principiu pentru înfiinţarea Liceului Maghiar. Iata ce declara insusi primarul Ovidiu Cretu, la acea sesinta din luna mai: ”Nu ştiu de ce ne-am opune ca maghiarii să-şi facă şcoală în limba maghiară, în condiţiile în care numărul lor este suficient. La Bistriţa este o structură de profesori care predau limba maghiară, liceu unde se predă limba maghiară, iar cei din mediul rural şi-ar dori să vină aici. Cred că este o iniţiativă de lăudat şi de sprijinit”.

    • asta e problema noastra? la modul general si paticular in acest caz? DATUL cu PĂREREA?!?… Ar fi foarte bine sa fie sport national „datul cu părerea” asta ar insemna democratie, toleranta etc. Dar mi-e teama ca defapt nu e nici un sport national, pe nimeni nu intereseaza absolut nimic, comunitatea romaneasca, (si cand zic romaneasca ma refer si la unguri, ca si ungurii sunt tot roamani in sensul de cetateni romani), nu se auto gestioneaza deloc, nu exista dezbateri cu privire la viitorul nostru la ceea ce dorim si la unde am vrea sa jungem, ceea ce e foarte rau…

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.