Şeful INP: Comunitatea locală nu vrea includerea Roşia Montană în UNESCO. S-ar bloca investiţiile

În calitate de director al singurei instituţii din România abilitată să întocmească dosarele pentru intrarea în patrimonial UNESCO, Alexandru Muraru a fost întrebat dacă este posibil ca galeriile romane de la Roşia Montană să fie incluse în patrimoniul acestei organizaţii.

“O salbă de ONG-uri a făcut o conferinţă de presă acum câteva zile şi a spus că ar fi existat în proiect în 2011 pentru ca galeriile romane de la Roşia Montană să fie incluse în patrimoniul mondial UNESCO. Din păcate, acele persoane care sunt aparent în domeniu, nu cunosc procedura. În momentul în care ne punem cu toţii la masă să redactăm un asemenea dosar, vreau să vă spun că determinantul numărul unul, sprijinitorul, este comunitatea locală, primăria de acolo. Primăria de acolo nu doreşte includerea sitului Roşia Montană  în patrimoniul mondial UNESCO. Este clar şi de ce pentru că ar bloca orice investiţie în zonă. Până la urmă, este decizia lor, o înţeleg perfect. La Roşia Montană s-a făcut anul trecut un referendum local unde peste 80% dintre locuitori s-au pronunţat pentru începerea exploatării miniere. Acolo nu se mai lucrează din 2006”, a spus Alexandru Muraru.

El a dat ca exemplu “Dosarul Brâncuşi” de la Târgu Jiu în care atât primăria din localitate, cât şi Institutul Naţional al Patrimoniului au “investit enorm”.

“Primăria Târgu Jiu a investit enorm. Numai planul de management a costat câteva zeci de mii de euro, întocmirea lui, cu Planul Urbanistic Zonal (PUZ), delimitarea zonelor de contact cu permetrul patrimoniului UNESCO. Noi, de la INP, am făcut un efort deosebit de câteva zeci de mii de euro. Am angajat istorici, experţi inclusiv de la Paris şi a rezultat un document de aproape 200 de pagini care va ajunge pe masa Comisiei UNESCO. Lucrurile astea sunt foarte complicate. E uşor de plimbat această vorbă că nu se doreşte includerea în UNESCO a sitului de la Roşia Montană. Şi comunitatea locală are un rol determinant. Dacă această comunitate locală decide, pentru motivele pe care eu le înţeleg, de ce nu face acest pas, noi nu putem face mai mult chiar dacă suntem singura instituţie din România abilitată să facă dosarele UNESCO”, a spus Muraru.

Întrebat dacă poate fi luată în calcul includerea galeriilor romane de la Roşia Montană în patrimoniul UNESCO dacă nu se va demara exploatarea, Muraru a spus: “Am discutat şi cu ministrul Culturii, Daniel Barbu şi o să ne deplasăm acolo, la Roşia Montană, noi cei de la INP. Vom face o evaluare internă, dar cred că putem vorbi de debutul unui asemenea dosar în 10-15 ani dacă cei de la Roşia Montană, comunitatea locală, sau Roşia Montană Gold Corporation, dacă începe exploatarea, îşi păstrează angajamentele şi vor investi banii în restaurarea celor 900 de metri de galerii romane”, a declarat directorul INP.

Alexandru Muraru a mai spus că nu se poate merge pe criteriul unu, cel al unicităţii, fiindcă mai sunt şi alte galerii romane în ţări ca Italia sau Spania.

“La prima vedere,  nu se poate merge pe criteriul unul, al unicităţii, dar o să văd cu colegii, pentru că la UNESCO sunt câteva criterii pe care trebuie să te angajezi fiindcă mai există în nordul Italiei şi în sudul Spaniei galerii romane de o asemenea amploare, dar aceasta este o discuţie care merită detaliată şi nu poate fi abordată aşa, foarte facil”,a  spus Alexandru Muraru.

Directorul Institutului Naţional al Patrimoniului, Alexandru Muraru, şi o echipă de specialişti se află în Bistriţa-Năsăud pentru a face recepţiile la terminarea lucrărilor, la obiectivele „Biserica Reformată”, sat Reteag, comuna Petru Rareş şi Biserica din lemn „Sf. Cuvioasa Parascheva”, sat Ţigău, comuna Lechinţa.

Până la finalizarea lucrărilor, Institutul Naţional al Patrimoniului a alocat fonduri de 819.738 lei, pentru Biserica Reformată Reteag, în vederea refacerii zidurilor, pardoselilor, tencuieli, hidroizolare a fundaţiilor.

Biserica din lemn „Sf. Cuvioasa Parascheva” a primit fonduri în valoare de 867.849 lei pentru lucrările efectuate pe parcursul anilor 2012 şi 2013, şi anume: rigidizarea întregului ansamblu structural, executarea lucrărilor de subzidire la fundaţii, recondiţionare şi revizuire a întregii structuri.