Sfaturile unui medic pentru adulţii care nu ştiu cum să îi mai ţină pe copii departe de computer

Tinerii născuţi după anul 1995, numiţi Generaţia Z, au crescut odată cu internetul şi îşi construiesc o viaţă în corelaţie cu acesta, departe de aspiraţiile predecesorilor lor. Sunt nişte „mutanţi”, spun unii dintre oamenii de ştiinţă, fascinaţi de fuziunea aproape completă a acestor tineri cu universul digital. Navighează pe mai multe ecrane, uneori simultan, şi sunt obişnuiţi cu „tot, imediat, peste tot”. Stau în faţa ecranelor ore întregi, iar cei mai mulţi părinţi sunt disperaţi şi încearcă să îi îndepărteze de această lume pe care o consideră periculoasă.

Bianca Simionescu, medic primar pediatru de la Clinica Pediatrie II din Cluj-Napoca şi totodată cadru didactic universitar la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Cluj, a vorbit la Seminarul „Medicină şi Teologie” despre Generaţia Z din România despre care a spus că este singura care ţine pasul cu celelalte generaţii similare din Occident.

„Sunt copii care aparţin erei tehnologiei şi multiculturalismului. Sunt mult mai toleranţi în privinţa subiectelor sensibile, homosexualitate, rasism, sunt mult mai deschişi şi mai puţin dispuşi să judece. La noi mai puţin, dar în ţările occidentale asistăm la o pierdere a valorilor spirituale, religioase care ne sperie, dar când dispare ceva va fi înlocuit cu altceva. Nu ştim încotro vor evolua lucrurile. Potrivit studiilor, 93% din populaţia pediatrică a SUA foloseşte internetul, iar în Europa două treimi dintre copii au acces la internet”, a spus medicul clujean.

Dr. Bianca Simionescu a vorbit despre avantajele utilizării corecte a informaţiilor de pe internet: „Pacienţii pediatrici au posibilitatea să se informeze despre boala lor şi ştiu unde să caute mai bine decât părinţii lor care citesc pe tot felul de site-uri neautorizate. Dacă îi acorzi încredere pacientului pediatric, el ştie unde să caute, poate identifica un site cu informaţii medicale valide şi ţi-l poţi face partener. Atunci când îl confrunţi cu un diagnostic dificil, părinţii trec prin toate fazele de la negare, la revoltă la acceptare, copilul spune: dacă îmi spuneţi de ce trebuie să fac endoscopie digestivă inferioară şi îmi explicaţi asta cu ce schimbă, sunt de acord. Eu îi cer să aibă încredere în mine, să nu citească forumurile de mămici, îi spun unde să citească şi apoi îi răspund la întrebări. Să ştiţi că am obţinut parteneriate cu copii suferind de boli grave folosindu-ne de faptul că le-am acordat încredere şi s-au putut informa – şi ne-au şi verificat – pe site-uri autorizate”.

Medicul a vorbit şi despre implicaţiile negative ale utilizării excesive a computerelor: „Este de speriat din punctul de vedere al unei mame dacă un copil stă 15 ore pe telefon, atâta vreme cât nu a citit nici măcar poveştile clasice. În faţa televizorului, aceşti copii stau mai puţin, nu-i mai satisface televizorul, dar stau cel puţin 10 ore utilizând calculatorul, aici incluzând şi tableta. Din punctul de vedere al pediatrilor, poziţia aceasta (de butonat un dispozitiv -n.r.) este una vicioasă, iar spondiloza nu este numai la femeile în vârstă. Şi aceşti copii au poziţie vicioasă. În primii ani de după Revoluţie, când am lucrat în Franţa, mi se părea un moft că au copii sindrom de tunel carpian. Boala aceasta e dată de poziţia pe mouse şi de ţinutul telefonului în mână. Avem mulţi copii cu tulburări de refracţie. Uitaţi-vă câţi copii graşi sunt în pozele de final de clasa a VIII-a şi a IV-a şi câţi copii poartă ochelari. Telefonul şi ecranul calculatorului sunt elemente care influenţează negativ starea de sănătate”.

Dr. Bianca Simionescu a explicat şi de ce sunt atât de mulţi copii graşi în Generaţia Z: „Noi, înainte, citeam cu lanterna sub plapumă. Aceşti copii, degeaba îi trimiţi tu la culcare, nu poţi fi atât de dur să le confişti telefonul. Se culcă la ore foarte târzii. Nu dorm la 12 noaptea, hormonul de creştere nu se secretă decât dacă dormi şi trebuie să te prindă miezul nopţii dormind. Şi atunci intrăm într-un cerc vicios, nu se odihnesc pentru că citesc pe telefon, nu secretă STH şi atunci sunt supraponderali”.

Consecinţele dependenţei de computer sunt grave, a mai spus ea: „Copiii au alterate performanţele şcolare, pentru ei e un factor generator de frustrare faptul că le limitezi accesul sau numărul de ore de utilizare a activităţilor online. Îl folosesc ca anxiolitic, iar faptul că sunt trişti când le interzici activităţile online e tot un element de diagnostic pozitiv. Aceşti copii spun că jocurile le oferă o şansă de evadare şi sunt semnale de alarmă cu grupurile de pe Facebook care sunt ca nişte secte şi îndeamnă la tot felul de practici şi de diete. Apropo de narcisism, aceste fetiţe au o viaţă interioară foarte bogată. Pe noi ne amuză sau ne revoltă fotografiile pe care şi le pun liceenele, dar trebuie să ştiţi că avem fetiţe cu anorexie internate în clinică, cazuri foarte grave, care au o galerie de fotografii de ordinul sutelor. Pe lângă fotografiile perfecte pe care şi le afişează pe internet – pentru fotografia de profil o femeie din generaţia mea nici să fie naşă nu ar face atâta efort – aceste fetiţe au sute de poze în galerie. Nu le afişează. Şi le analizează şi o afişează pe cea mai bună, dar pentru ele este o modalitate de a-şi crea o identitate, se autoadmiră în această galerie de poze secretă sau intimă. Deci au altă identitate”.

Medicul a atras atenţia că această generaţie nu se va adapta niciodată după precedenta: „Niciodată ei nu o să adapteze după noi. Va trebui să încercăm să folosim noile tehnologii. În apărarea noilor tehnologii, colegii care lucrează cu copii cu sindrom atenţional deficitar ştiu că sunt terapii pentru aceşti copii care utilizează programele de pe internet. Decât să-i criticăm şi să ne plasăm pe poziţia judecătorilor sau a generaţiei care deţine adevărul în ceea ce priveşte corectitudinea educaţiei, a metodelor de educaţie, ar trebui să fim deschişi pentru că lumea merge numai în sensul acela şi să încercăm să fim conştienţi că aceşti copii se dezvoltă în simbioză cu această tehnologie”.

Întrebată ce trebuie făcut pentru combaterea Bullying-ului online, medicul a spus: „Homo homini lupus. Dacă nu se face Bullying pe WhatsApp, se va face la şcoală. Întotdeauna copiii grăsuţi au fost luaţi în balon, întotdeauna fetiţele care nu au fost la modă au fost chinuite, însă într-adevăr aceasta este o formă de agresiune tăcută unde adulţii nu au control. Copiii care au un aspect particular, sunt grăsuţi, nu sunt la modă, întotdeauna au fost subiect de batjocură la şcoală. Sunt pediatru, dar nu mă duce mintea cum am putea să contracarăm treaba asta. Dacă le luăm telefoanele, probabil îşi vor folosi ceasurile şi probabil că întotdeauna se va găsi o modalitate prin care răul din oameni să se manifeste într-un fel”.

Referitor la sexualizarea precoce a copiilor din această generaţie şi accesul lor la site-uri pornmografice, dr. Simionescu a spus: „Nu ştiu şi mă îngrozesc. Eu sunt anacronică total. Sunt mama unui băiat performer la şcoală, iar aceşti copii nu îşi mai fac curte aşa că lucrurile sunt atât de concrete încât mă îngrozeşte. Eu numai îmi fac cruce şi mă rog ca băiatul meu să întâlnească o fetiţă normală, dar nu ştiu ce să spun. Sper. Eu încerc să-i domesticesc, să mi-i apropii. Conflictul între generaţia mea şi a părinţilor mei a fost atât de lejer încât nici nu am ştiut că am dreptul la un conflict între generaţii. Aceşti copii nu sunt revoltaţi, sunt pur şi simplu altfel, te lasă în urmă şi pur şi simplu nu îi interesează. Tu trebuie să reuşeşti să îi seduci, astfel încât să aibă acces la valorile tale. Trebuie să îi seduci suficient de repede ca să te înscrii în cele 8 secunde în care au prins ideea şi i-ai agăţat. Doar aşa poate că vor avea răbdare 20 de minute ca să te urmărească. Dacă nu, noi putem vorbi cât vrem, aceasta este realitatea. Noi, la Medicină, avem de-a face cu copii capabili de performanţă. Dacă ei sunt atât de neatenţi şi nonself pentru noi, nu ştiu cum sunt ceilalţi. De-asta e greu, dar degeaba ne revoltăm. Noi vorbim aici la Medicină şi Teologie şi ei tot aşa o să facă. Părinţii vorbesc ei între ei, nouă ni se pare că am stabilit ceva, dar nu se aplică din ce gândim noi. E ca un compromis. Nu înseamnă că ne prostutuăm şi abdicăm de la valorile noastre morale şi culturale, dar ca să seduci un copil din generaţia asta, să-l faci să îl intereseze anumite subiecte … Cultura se face clădind, cultura noastră. Un copil care nu a trecut prin lecturile obligatorii care să-l determine să aibă un anume univers, el nu-şi mai imaginează. El vrea informaţia rapid. Nu mai are pacienţa să intre într-o atmosferă de scriere, construcţie de personaj, fir epic. Ei au nevoie rapid. Noi vorbim, dar suntem anacronici. Putem vorbi până mâine, dar copiii toţi sunt altfel”.

Potrivit studiilor publicate de Descoperă.ro, tinerilor din Generaţia Z, născută după 1995, „li se pare normal să plătească foarte scump pentru a cumpăra cel mai recent model de telefon inteligent, dar li se pare la fel de natural să obţină gratuit, cu un simplu clic, un film sau un cântec. Consideră depăşite codurile adulţilor, mai ales cele referitoare la gen, apreciază mărcile rebele şi se informează înainte de toate de pe reţelele de socializare, afirmă autorii unor studii realizate în Europa şi Statele Unite de mai multe companii majore, precum BNP şi Ford Motor, care încearcă să identifice mai bine profilul viitorilor clienţi. Potrivit studiilor lor, aceşti tineri, cu vârste cuprinse între 13 şi 20 de ani, se consideră „lipsiţi de prejudecăţi” şi „inventivi”, dar recunosc în acelaşi timp că sunt „nerăbdători” şi „încăpăţânaţi”.

Pentru a reuşi în viaţă, ei cred mai întâi în „internet”, înainte de diplome, şi vor să lucreze mai degrabă într-o organizaţie orizontală decât într-o ierarhie. În această generaţie, care vrea să se realizeze şi să reuşească, 76% dintre tineri spun că le-ar plăcea să facă din această pasiune pentru sectorul digital viitoarea lor profesie. Copii ai crizei economice, „tinerii Z” au criterii bine definite în ceea ce priveşte alegerile profesionale. În Franţa, la un salariu egal, 25% ar alege compania care oferă cel mai mare grad de distracţie, 22%, compania care este cel mai inovatoare şi 21%, compania cu cel mai ridicat nivel de etică.

Dorind să aibă un impact în lume, „tinerilor Z” le place ideea voluntariatului, practicat deja de un sfert dintre cei cu vârste cuprinse între 16 şi 19 ani din Statele Unite, potrivit unei analize realizate de cabinetul Sparks and Honey. Majoritatea dintre ei spun că se simt „stresaţi” din cauza viitorului, pe care îl văd mai sumbru, mai ales în ceea ce priveşte mediul înconjurător şi economia.