(FOTO) La Biblioteca Județeană ”George Coșbuc” a avut loc seminarul de istorie ”Mihai Viteazul, apărător al creștinătății”, organizat de Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului și Clujului, Universitatea ”Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca și Biblioteca Județeană.
Au conferențiat IPS Andrei Andreicuț – Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, acad. Ioan Aurel Pop – rectorul UBB Cluj-Napoca, pr. prof. Ioan Chirilă – președintele Senatului UBB Cluj-Napoca, criticul literar Alex Ștefănescu. Moderatorul seminarului a fost directorul Spitalului Județean de Urgență Bistrița, prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta, iar amfitrion – directorul Bibliotecii Județene, Ioan Pintea.
În public, președintele Consiliului Județean, Radu Moldovan, prefectul Ovidiu Frenț, protopopii Alexandru Vidican și Ioan Dâmbu, managerul CJC Gavril Țărmure.
În deschidere, a luat cuvântul președintele CJ Radu Moldovan, care a spus printre altele că ”vedem în viața și faptele lui Mihai Viteazu, într-un timp foarte scurt, câteva elemente definitorii ale istoriei poporului român: subjugarea de către alte neamuri și puteri, dorința de eliberare de orice stăpânire, puterea de a face acest lucru cu românii, trădarea liderilor de către români în fața intereselor străine”.
El a citit poezia ”Capul de la Torda”, scrisă de Adrian Păunescu: ”Capul lui Mihai Viteazu la Torda se ridică,/Şi întreabă de ce Ţara a rămas aşa de mică/Şi Câmpia Tordei tristă îi răspunde lui cu jale:/”Fiindcă astăzi ducem lipsa capului Măriei Tale!”/Nu mai acuzaţi străinii că ne taie domnitorii,/Că intimidează Ţara cu guverne provizorii/Eu atât aş vrea să aflu, arătându-ne obrazul:/Totuşi unde au fost românii, când a fost tăiat Viteazul?/Nu voi consuma otravă pentru nici un fel de Basta,/Totuşi unde-au fost ai noştri, şi atunci, şi-n vremea asta?/Cum se-ajunge pân’ la gâtul Voievodului de Ţară,/Dacă nu-s trădări acasă, lângă ura de afară?/Capul lui Mihai Viteazu ne-a lăsat numai cu trupul,/Nu contează că străinii nu aveau nici pic de scrupul,/Eu, de-o singură-ntrebare, mă scârbesc şi mă mai mânii/Totuşi unde-au fost, românii? Totuşi, unde sunt românii?”.
”Acum avem lideri buni, resurse unice, oameni de omenie dar mă întreb dacă suntem pregătiți să ne alegem lideri adevărați pentru România. Dacă mergem la biserică și suntem creștini practicanți unii își permit să ne facă fanatici, dacă ne iubim țara și spunem acest lucru în gura mare suntem numiți învechiți, dacă ne-am asumat poziții și demnități publice din dragoste de neam foarte mulți ne numesc hoți. E firesc ca alte state să urmărească resursele noastre, nu însă și ca prinncipalii lor parteneri să fie de aici, din mijlocul nostru. Acum poate mai mult ca oricând, am încercat să aleg o deviză clară de viață, spusă impecabil de bistrițeanul nostru Andrei Mureșanu: ”Murim mai bine-n luptă cu glorie creștină decât sclavi iarăși în vechiul nost pământ”, a concluzionat Radu Moldovan, care le-a mulțumit invitaților, care ”aduc lumină valorilor istoriei poporului român”: ”Dacă vrem ca România să fie puternică nu trebuie să așteptăm pe cineva din afară să ne facă ordine în țară, așa cum din păcate mulți o fac. Noi trebuie să fim cei care să construim această națiune. E cazul să începem lupta, să fim dispuși fiecare dintre noi să avem sfârșitul mai puțin plăcut al lui Mihai Viteazul”.
Prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta, profesor în cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă, și-a propus ca prin acest seminar să redeschidă o pagină de istorie din veacul al XVII-lea, care a fost marcat de legătura, pe teren bisericesc, dintre românii ardeleni și cei din principate. Expresia acestei legături a fost tratatul tratatul încheiat la 20 mai 1595, între Mihai Viteazul și principele Transilvaniei, Sigismund Báthory, prin care toate bisericile românești ”din țara Măriei Sale Sigismund Craiul” au trecut sub jurisdicția Mitropolitului din Târgoviște. În ceea ce privește faptele de vitejie ale lui Mihai Viteazul, Mircea Gelu Buta a menționat că domnitorul merită să fie socotit un sfânt al poporului român, întrucât și-a îndeplinit misiunea. ”Dacă până la domnia lui Mihai Vodă conștiința unității neamului era efemeră, Unirea lui Mihai avea să creeze un precedent pe care orice încercare de unificare se putea rezema și de la care își putea revendica legitimitatea. Din acest moment, conștiința unității neamului va deveni o permanență istorică, evidențiată prin două lupte majore din istoria românilor: evenimentul electoral din 1859 și proclamația din 1918”, a spus Mircea Gelu Buta.
”De câte ori aud numele lui Mihai Viteazul, îmi aduc aminte de Dimitrie Bolintineanu și Nicolae Bălcescu, de George Coșbuc, de toate legendele istorice care vorbesc despre Mihai Viteazul”, a spus directorul BJBN, Ioan Pintea.
”Mihai Viteazul este unul dintre simbolurile importante legate de unitatea neamului nostru, realizând-o pentru prima dată. În timpul campaniilor sale, Mihai Viteazul a citit de atâtea ori Psaltirea încât o știa pe de rost”, a afirmat IPS Arhiepiscop și Mitropolit Andrei.
Academicianul Ioan Aurel Pop – rectorul UBB, pr. prof. Ioan Chirilă, președintele Senatului UBB, dar și criticul literar Alex Ștefănescu au subliniat contribuțiile esențiale pe care domnitorul Mihai Viteazul le-a avut pentru apărarea credinței străbune și pentru întregirea neamului românesc. Mihai Viteazul afost caracterizat de Ioan Aurel Pop drept un român și un creștin adevărat, care a privit înspre viitor, iar scriitorul Alex Ștefănescu a punctat necesitatea de a avea și astăzi oameni cu o viziune similară celei a lui Mihai Viteazul asupra țării și asupra viitorului nației.
Acum un an a avut loc, în organizarea acelorași instituții, un seminar de istorie intitulat ”Petru Rareș și bistrițenii”.
Victore draga! Cu certitudine ai schizofrenie.
Iar postări greco…nostalgia mogyorşagului…la ea acasă.
Discursul lui Raducu a fost penibil, superficial si fara legatura cu subiectul. S-a intors lumea si sistemul de valori cu fundul in sus. A ajuns sa vorbeasca intr-un simpozion cu tematica foarte bine definita si in prezenta unor personalitati culturale de exceptie, unul care nu a facut scoala in toata viata lui si lucrul acesta s-a vazut. Dupa ce a citit cateva versuri dintr-o poezie a lui Paunescu, a trecut la alt subiect si a vorbit despre liderii actuali si despre viitoarele alegeri. Ce are sula cu prefectura si Mihai Viteazu cu asa-zisii lideri actuali? Probabil Raducu s-a inspirat de la colegul sau de partid Valeriu Zgonea si se considera si el „colegul lui Mihai Viteazu”. In rest limbaj de lemn si fraze fara acoperire precum „ne-am asumat poziții și demnități publice din dragoste de neam”. Si pentru ca penibilul sa fie deplin , Raducu a incheiat tocmai cu versurile pe care Ceausescu le-a rostit in fata plutonului de executie: „”Murim mai bine-n luptă cu glorie deplină decât sa fim sclavi iarăși în vechiul nost pământ”.
priviti fratilor ,cine vorbeste de Mihai voda martirul!