”Petiţia a fost depusă şi înregistrată la registratura Instituţiei Prefectului, a Consiliului Judeţean, a ADI Deşeuri şi la Primăria Bistriţa. În cursul săptămânii viitoare, petiţia va fi trimisă către toţi membrii ADI Deşeuri şi către conducerea instituţiilor deconcentrate şi de profil din judeţ.
Organizaţiile semnatare, active în domeniul protecţiei mediului şi drepturile omului, solicită adoptarea unor măsuri legislative şi logistice menite să îmbunătăţească, în mod real, sistemul actual de gestionare al deşeurilor.
În colaborare cu experţi internaţionali, vă prezentăm soluţii viabile, implementate cu succes în alte oraşe europene, şi nu numai, cu impact pozitiv atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung asupra sănătăţii cetăţenilor, economiei locale şi a mediului înconjurător, pentru optimizarea Sistemului Integrat de Management al Deşeurilor în judeţul Bistrița-Năsăud. Fără considerarea soluțiilor propuse, sistemul actual nu va putea atinge recomandările Uniunii Europene, care solicită închiderea tuturor rampelor neconforme pană în 2025 și obiective ambițioase de reducere și reciclare prin votul recent în Parlamentul European pentru raportul “Eficiența Resurselor: Tranziţia spre Economia Circulară”, care prevede obiective obligatorii privind prevenirea generării deșeurilor, până în 2025; Obiective de 70% reciclare pentru deșeurile municipale solide, respectiv 80% pentru deșeurile din ambalaje până în 2030; Reducerea cu 30% a deşeurilor alimentare până în 2025; Măsuri pentru a reduce masiv incinerarea deșeurilor, precum și eliminarea subvențiilor pentru incinerarea de orice tip (cu sau fără recuperare de energie); Propuneri legale obligatorii de măsurare a indicatorilor “amprentei” pentru terenuri, materiale, apă și carbon până în 2018 – primul pas spre eficienţa resurselor.
În acest context, propunem următorul set de strategii:
1. Constituirea unui Consiliu Consultativ (care să implice cetăţeni, reprezentanţi ai sistemului informal de reciclare, angajaţi din administraţie, consilieri locali si județeni, experți, operatori de salubritate, reciclatori, firme locale, organizații non-guvernamentale) care să participe la punerea în aplicare a setului de strategii prezentate, care să evalueze etapele critice, să redefinească termenele limită, să programeze şi să faciliteze implementarea soluţiilor. Este vitală transparența decizională cu privire la Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor în județul Bistrița-Năsăud pentru ca proiectul să funcționeze mai eficient decât s-a derulat până acum şi să poată fi efectiv implementat;
2. Stabilirea unor ţinte cantitative pe termen scurt (5 ani) şi mediu (până la 10 ani).
3. Separarea deşeurilor municipale şi asimilabile la sursă pe trei tipuri de deşeuri: biodegradabile, reciclabile (carton, metale, sticlă şi materiale plastice) şi fracţia reziduală (pentru eliminare prin depozitare).
4. Deşeurile periculoase, electronicele, vor fi depozitate sau colectate, după caz, fie prin schemele existente, fie prin amenajarea unor spaţii de colectare speciale în cadrul “insulelor ecologice”. Solicităm interzicerea aruncării produselor periculoase, medicamentelor la coşul de gunoi sau în toaletă. Deşeurile sanitare, scutecele şi alte produse de igienă vor fi colectate alături de fracţia reziduală.
5. Implementarea sistemului PAYT – „plăteşti-pentru-cât-arunci” ceea ce va motiva cetăţenii să arunce mai puţin, va încuraja colectarea selectivă şi va penaliza producerea deşeurilor reziduale. Propunem coroborarea cu amenzi pentru locuinţele care nu se conformează programului stabilit şi gratuitate pentru colectarea deşeurilor biodegradabile şi reciclabile (acestea pot fi valorificate de către operator).
6. Solicităm încurajarea prevenirii generării deşeurilor în întregul sistem.
7. Compostarea deşeurilor organice, biodegradabile, atât în zona urbană, cât și în cea rurală. Studiile arată că deșeurile municipale și asimilabile constau în proporție de peste 50% în materie organică, biodegradabilă, care poate fi valorificată prin compostare. În România nivelul de compostare în mediul urban este zero. Program de asistență gratuită pentru educaţia cetăţenilor cu linie verde de apel telefonic gratuit, ateliere, seminarii susţinute de experţi, materiale informative şi expertiză din partea ONG-urilor locale/în domeniu.
8. Înfiinţarea unui centru comunitar de Reutilizare, Reparare şi Deconstrucţie, care poate aduce beneficii financiare considerabile Primăriei şi cetăţenilor prin reintroducerea în sistem a unor materiale şi resurse care altfel ar ajunge la rampa de deşeuri. Cetăţenii pot dona aici produse, materiale de care nu mai au nevoie. Acestea sunt reparate şi revândute la preţuri accesibile.
9. Recunoaşterea oficială a Centrului de Cercetare Independent pentru Zero Risipă, înfiinţat de societatea civilă şi susţinut de către cetăţeni, în vederea monitorizării, evaluării şi îmbunătăţirii programului.
10. Tratarea deșeurilor mixte (fracție reziduala) prin Recuperare Mecanica și Tratament Biologic (Mechanical Recovery, Biological Treatment) – MRBT, cea mai bună metodă de a gestiona deşeurile reziduale, pentru a reduce riscurile pentru sănătatea publică şi pentru mediu, utilizat pe scară largă în Europa, tehnologie de tratare prealabilă a deșeurilor mixte înainte de a fi depozitate în rampe. Acest sistem, MRBT urmat de depozitare, ajută la obţinerea unei rate de 87% deturnare/redirectare de la rampă.
11. Implementarea unor strategii în vederea optimizării proiectării industriale – o proiectare pentru sustenabilitate, producţie „curată “şi obligativitatea producătorilor de a adopta Responsabilitatea Extinsă Individuală (iar nu colectivă) a Producătorului.
12. Utilizarea stațiilor de transfer (platforme temporare de sortare intermediare) pentru depozitare intermediară, care ţine sub control ceea ce ajunge în rampă, poate fi eliminată aproape în totalitate depozitarea în rampă.
13. Solicităm interzicerea prin HCL a construirii de incineratoare de deșeuri, fără sau cu recuperare de energie, întrucât incineratoarele au un impact negativ major asupra sănătăţii publice, economiei locale şi mediului înconjurător”
Semnatari: Asociaţia GAL pentru Dezvoltare Durabilă în Microregiunea Bistrița-Șieu-Someș Ruralis, Asociația Zero Waste România, Asociaţia pentru Democrație și Liberalism ADEL – Bistrița, Parohia Ortodoxă Nepos – preot Vasile Rus, Asociația Bistrița Civică, Asociaţia Harta Verde România, Asociația Ascendent Bistrița, Asociaţia E-JUST Cluj, Asociația Ecologistă Floare de Colț Cluj
Perfect de acord cu voi. Numai sa va bage in seama cineva. M-as mira mult sa se intample asta. Greseala este a administratiei romanesti care a dat autorizartiile de functionare a supermarketurilor, si a altor mari magazine, fara sa le ceara si o colectare prin presare a peturilor. Ministerul mediului la randul sau nu a avut aceasta preocupare. Situatia este alarmanta a acestor deseuri, care in prezent nu mai pot fi controlate. Singura solutie este o ordonanta de urgenta, prin care cetateanul care aduce la schimb peturi, sa primeasca 20- 30 de bani pt. fiecare bucata. Cetatenii defavorizati, si amaratii fara slujbe , ar avea o salvare in a colecta asa ceva. Va garantez, ca dupa modelul fierului vechi, in scurt timp nu veti mai vedea peturi prin parcari, santuri, rauri. Trebuie doar constiinta si dorinta politica. Doar asa putem vorbi de o tara EUROPEANA. Si asta este valabil numai la sectiunea deseuri din peturi.
felicitari domnule BALAN tot timpul veniti cu solutii bune va asteptam la alegeri si va votam