„Revitalizarea comercială a centrului Bistriței înseamnă aducerea de clienți în centru, atât turiști cât și localnici. Neglijarea uneia dintre aceste categorii de clienți poate duce la scăderea numărului de clienți din cealaltă categorie, astfel: localnicii se simt mai atrași de un centru animat de turiști, făcându-i să se simtă importanți ca locuitori ai unui oraș vizitat; turiștii dau recenzii bune centrelor urbane vii, contribuind la creșterea interesului pentru oraș din partea altor turiști.
De aceea, promovarea centrului istoric ca punct de convergență a intereselor celor implicați (autorități, comercianți, turiști, localnici) trebuie abordată ținând cont de ambele categorii de clienți și vizează doi actori principali (agenții comerciali și autoritățile locale) și două direcții de acțiune: promovarea comercială și promovarea turistică.
Mai jos sunt enumerate câteva propuneri care, considerăm noi, pot contribui la atingerea obiectivelor proiectului. Desigur că ideile prezentate mai jos nu sunt nici inedite, nici imuabile. Ele reprezintă un punct de vedere.
Din partea agenților economici:
o Asociația Comercianților (cea înființată în 1998) ar trebui să includă absolut toți agenții economici din centrul istoric
o Acord între comercianți după modelul breslelor: toate mărfurile trebuie să îndeplinească anumite standarde de calitate
o Ziar publicitar săptămânal/lunar oferit gratuit și distribuit în oraș prin sistem poștal (mai ales în cartierele de blocuri, unde impactul publicitar este mai mare datorită densității demografice); accesul în ziar se negociază în cadrul asociației
o Promovare in situ prin activități
Din partea Primăriei:
o Renovarea celorlalte două artere istorice (str. N. Titulescu, str. Dornei) și oferirea unui aspect unitar centrului istoric
o Panouri informative la toate obiectivele turistice, cu design unitar și integrate într-un plan de circuit turistic; săgeți indicatoare către principalele obiective/puncte de interes turistic
o Pavarea în culori distincte a traseului vechiului zid de incintă, acolo unde acesta intersectează spații pietonale, poate contribui la o mai bună legătură mai „vizibilă” a locuitorilor cu trecutul orașului
o Promovarea intensivă a „Porții Transilvaniei” ca brand turistic al orașului prin accentuarea laturii comerciale a burgului medieval și aducerea centrului istoric la un numitor comun în jurul acestei imagini. Primăria ar trebui să-și asume obiectivele propuse în cadrul proiectului de branding (2010-2011) și să accepte faptul că promovarea turistică a centrului orașului trebuie să fie centrată pe moștenirea săsească, deoarece această comunitate a dat specificul orașului.
Măsuri posibile:
impunerea unui standard de fațadă pentru comercianții din centrul istoric (inclusiv a firmelor stradale care să reproducă specificul perioadei căreia îi aparține clădirea
aplicarea unui sticker „Poarta Transilvaniei” pe fiecare vitrină care respectă standardele convenite
actori stradali sau artizani autentici care să reproducă (în sezonul turistic de vârf, cel puțin) activități comerciale medievale / renascentiste
Un alt actor la nivel local care poate juca un rol de sprijin a eforturilor de revitalizare a centrului istoric este școala, cu cele două „etaje” ale sale – învățământul preuniversitar și cel universitar.
Două considerații din acest punct de vedere:
– Încurajarea cunoașterii intime a orașului de către elevi prin vizite și excursii urbane. Centrul istoric nu constă doar din „biserica din centru, Turnul Dogarilor și casa aia de pe colț” – el este un ansamblu închegat, care a evoluat organic în jurul comunității; cunoașterea istoriei și istoriilor sale contribuie la crearea sentimentului de apartenență, ceea ce se poate răsfrânge pozitiv asupra participării viitoarei generații la viața cetății.
– Extensia Bistrița a UBB Cluj-Napoca își pregătește studenții de nivel licență și master în ghidaj turistic, inclusiv prin stagii de ghidare în teren. Din păcate avem succes zero în recrutarea de ghizi voluntari (după modelul unui grup de inimoși studenți de la Facultatea de Geografie din Cluj) din rândurile studenților noștri care au parcurs acest curs – dar nu ne dăm bătuți.
Lect. univ. dr. Eduard Schuster, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de Geografie, Departamentul de Geografie al Extensiilor – Bistrița
N-ai ce sa revitalizezi in centrul istoric, degeaba isi ard unii neuronii… orasul e mic si plictisitor cu niste terase la care se aud diferite melodii…. magazine sunt de toate culorile…. deci ce sa-i mai faci…. este lipsa banilor. Daca ai salar mare ai si bani sa iesi pe centru sa iei cina… dar pe langa toate acestea trebuie si civilizatie la terase…. un centru mic si plictisitor si asa va ramane
Solutiile din partea Primarului si a URBANISMULUI din Primariae la asa zisa modernizare a centrului istoric si pt. o mai buna vizibilitate sunt ; TAIEREA COPACILOR din PIATA CENTRALA, si posibil si de pe PIETONAL si str. DORNEI, DESFINTAREA RONDOURILOR cu FLORI SI DESFINTAREA PERIMETRELOR INIERBATE si DESFINTAREA TOALETEI PUBLICE care nu de mult a fost modernizata cu 50.000euro. Unde ne mai pisam noi dupa chirmasele care se vor organiza in PIATA. ? Astfel vor fi folosite cu succes pasajele recent renovate cu piatra naturala din muntii RODOPI. HALAL SOLUTII !
Ce ati vrea voi sā fie in centrul istoric al Bistritei?
Eu vreau DIVERSITATE. Nu vreau 20 de terase, muzicā si nebunie. Nu suntem la Sunny Beach sau la Vama Veche.
Eu vreau galerie de artā, anticariat, librārie, terasā, magazin de instrumente muzicale, ceasornicar, bijutier, atelier de cafea, patiserie, cofetārie, ciocolaterie, farmacie, marochinārie, cosmetice, haine, incāltāminte, electronice, PUB, pizzerie, artizanat, fast food, legume-fructe, haine si incāltāminte SPORT, articole de vânātoare si pescuit, frizerie, florārie, agentie imobiliarā, bancā, agentie de turism, telefonie mobilā, chiosc de ziare etc.
Cam asta este in centrul oraselor mici din tārile pe care le-am vizitat, si cam asta este si acum in centrul bistritei. Singurā diferenta, este calitatea produselor, care reflctā puterea de cumpārare din tara respectivā.
Centrele comerciale de tip Mall, sunt dusmanul nr1 al centrelor istorice. Vad ca se construieste unul si la Bistrita, si se pare cā va atrage H&M, C&A, McDonalds etc.
Bistriteni vor merge la Mall (Outlet) in loc sā meargā in centru.
La fel Supermarketul este dusmanul nr. 2 al magazinelor din centru. Oamenii nu mai merg la brutar, bācan, aprozar, merg la Supermarket.
Centrele comerciale distrug centrul istoric al Bistritei.
In alte tāri cetātenii protesteazā impotriva deschiderii de supermarketuri si Malluri, pentru cā doresc salvarea magazinelor din centru.
Atata timp cat in centrul istoric se joaca filcai, 21 si 66 (inclusiv seful politiei locale) si nu se ia nici o masura iar cersetorii sunt intr-o continua „miscare si expansiune” acest centru va fi mort in continuare.