Spaţiul, ultima frontieră. Întâlnire memorabilă la CNLR cu Dumitru Prunariu

(FOTO-VIDEO) Elevii Colegiului Naţional „Liviu Rebreanu” din Bistriţa au avut privilegiul să îl asculte timp de o oră pe generalul de aviaţie Dumitru Prunariu, primul român care a zburat în spaţiul cosmic şi, deocamdată, singurul.

Invitatul le-a vorbit despre „Cosmosul, provocare şi oportunitate”, nu înainte de a admira expoziţia de machete de pe holul şcolii, realizată de elevi sub coordonarea profesoarelor de fizică Viorela Griga, directorul adjunct al şcolii pentru secţia germană, şi Carmen Ilea, şeful catedrei de Fizică, ambele implicate de mai mulţi ani în organizarea de evenimente cu ocazia Săptămânii Spaţiului.

„Mă bucur mult să mă aflu la Bistriţa, unde am prieteni foarte buni. E adevărat că vin rar, dar e o zonă din România cu oameni adevăraţi, oameni de cuvânt pe care nu îi poţi refuza”, a spus Dumitru Prunariu care le-a explicat elevilor de ce se sărbătoreşte Săptămâna Spaţiului între 4 şi 10 octombrie.

Elevii au aflat că, pe 4 octombrie, a fost lansat primul satelit realizat de om, Sputnik 1, deschizând astfel calea spre explorarea spaţiului, iar în  10 octombrie 1967 s-a semnat Tratatul privind principiile care guvernează activităţile statelor în domeniul explorării şi utilizării pașnice a spațiului cosmic, inclusiv a Lunii și a celorlalte corpuri cerești.

Evenimentul Săptămâna Mondială a Spațiului este coordonat de către Organizația Națiunilor Unite, cu sprijinul World Space Week Association (WSWA). WSWA conduce o echipă globală de Coordonatori Naționali, care promovează celebrarea Săptămânii Mondiale a Spațiului în propriile țări. În România, evenimentul este coordonat de către Agenția Spațială Română (ROSA), Dumitru Prunariu făcând parte din bordul de conducere.

Săptămâna Mondială a Spațiului, ediția 4-10 octombrie 2018, a celebrat rolul spațiului de a uni oamenii de pe întreg globul.

După ce le-a spus aceste lucruri, Dumitru Prunariu le-a vorbit despre sistemul nostru solar, despre oamenii care au ajuns primii în spaţiul cosmic, despre sibianul Hermann Oberth, părintele aviaţiei, care a fost doctor al universităţii clujene, actuala UBB, şi pe care a avut ocazia să îl cunoască personal, aşa cum reiese din imaginile de mai jos.

Elevii au mai aflat lucruri interesante despre rachete. Cea mai interesantă parte din discurs a fost însă cea în care Dumitru Prunariu le-a vorbit despre experienţa sa personală în spaţiu, despre ce a mâncat, ce a băut, cum şi-a făcut toaleta şi cum a făcut sport în condiţii de imponderabilitate. O puteţi vedea în clipul video de mai jos:

„Mă bucur că aproape o oră au fost foarte atenţi, nu au vorbit, nu au şuşotit, ceea ce înseamnă că le-a plăcut ce le-am spus. Sunt convins că pe unii i-am convins să îşi îndrepte atenţia spre un domeniu de mare viitor, care este spaţiul cosmic. Nu trebuie neapărat să zboare în spaţiul cosmic. Sunt multe alte profesii spre care se pot îndrepta, pot fi ingineri, cercetători ştiinţifici, să lucreze în laboratoare, chiar şi administratori pentru firme care produc subansamble pentru spaţiul cosmic. Am observat pe hol o expoziţie foarte frumoasă dedicată Săptămânii Spaţiului Cosmic şi sunt bucuros să văd şi la Bistriţa că sunt oameni interesaţi de spaţiul cosmic. În mod sigur, această generaţie are multe şanse. Dacă nu va ajunge un nou cosmonaut dintre ei, vor fi oameni care se vor ocupa de spaţiul cosmic”, a spus Prunariu.

Întrebat cum a fost experienţa pentru el, cosmonautul a răspuns: „Experienţa este inedită, te pune în faţa unor situaţii noi, dificile, dar pentru care eşti pregătit timp de trei ani. Sunt foarte multe ore la simulator, situaţii deosebite, toate ne-au întărit încrederea în noi şi în tehnică. Când ajungi acolo îţi dai seama că eşti o fiinţă nesemnificativă în faţa măreţiei Universului, dar îi mai dai seama că, deşi omul este vulnerabil, este şi foarte puternic fiindcă a creat o tehnologie care l-a dus acolo, în spaţiul cosmic. Când m-am întors din nou pământ, am fost aproape fericit. Deşi mi-a plăcut mult în Cosmos, nu poţi trăi veşnic acolo. M-aş duce şi mâine în spaţiul cosmic. Nu au mers alţii fiindcă e vorba de programe, de context politic. Posibilitatea de a trimite oameni în spaţiu o au acum ruşii, americanii şi chinezii. Americanii, din 2011, nu mai au nave cu care să trimită oameni. Deocamdată, toată lumea stă la coadă la ruşi, inclusiv Agenţia Spaţială Europeană, unde avem dreptul să fim selecţionaţi. Stă la coadă şi trimite cam doi astronauţi pe an cu navele ruseşti. Aşteptăm ca noi nave americane sau chinezeşti să zboare cu oameni şi atunci probabil vom avea şi noi posibilitatea să trimitem din nou români în spaţiu”.

După ce şi-a încheiat expunerea, Dumitru Prunariu a dat autografe, s-a fotografiat cu toţi cei care au vrut o amintire cu el şi a semnat în Cartea de Onoare a CN „Liviu Rebreanu”.

În 14 mai 1981, Dumitru Prunariu a devenit primul și singurul român care a zburat vreodată în spațiul cosmic. A participat la misiunea Soiuz-40 din cadrul programului spațial ”Intercosmos” și a petrecut în spațiu 7 zile, 20 de ore și 42 de minute. În ziua respectivă, la ora 20.16, de pe cosmodromul Baikonur din Kazahstan a fost lansată racheta purtătoare cu nava cosmică Soiuz-40, având la bord echipajul mixt româno-sovietic format Dumitru Prunariu și Leonid Ivanovici Popov.

Ei au petrecut șapte zile pe stația orbitală Saliut 6. Acolo, cei doi cosmonauți s-au întâlnit cu cosmonauții sovietici Vladimir Kovalionok și Victor Savinîh, care se aflau deja pe orbita circumterestră de la 21 martie 1981. Pentru o săptămână au lucrat împreună, realizând 22 de experimente științifice. Între ele, cele denumite „Capilar”, „Biodoza”, „Astro” sau „Nanobalanța”. Experimentele au avut drept scop obținerea de informații prețioase pentru lărgirea cunoștințelor în domeniul astrofizicii, studiului radiațiilor cosmice și tehnologiilor cosmice, dar și în domeniul biologiei și medicinei cosmice și al psihologiei. Experimentele biomedicale au contribuit la completarea cunoștințelor existente privind comportarea organismului uman în condițiile specifice zborului cosmic, cât și la progresul cercetărilor fundamentale în domeniul medicinei aeronautice și al biologiei. Rezultatele obținute au fost publicate în reviste de specialitate și utilizate pentru pregătirea zborurilor care au urmat.

NOTĂ: Întâlnirea a fost organizată de Rotary Bistriţa Nosa şi Interact.