”Vești bune de la spital! Prof. Dorel Săndesc, președintele comisiei ATI din cadrul Ministerului Sănătății, a răspuns azi (duminică – n.r.) solicitării Spitalului Județean și a confirmat acordul comisiei pentru utilizarea plasmei recoltate de la donator vindecat Covid-19 la tratamentul pacienților critici din cadrul secției ATI a Spitalului Județean de Urgență Bistrița”, a anunțat managerul SJUB, Gabriel Lazany, pe pagina sa de Facebook.
Cei infectați cu noul coronavirus vor fi tratați cu plasmă luată de la pacienți vindecați, care teoretic au dezvoltat anticorpi. Ordinul de ministru prin care se stabilește protocolul de recoltare a fost semnat de ministrul Sănătății, Nelu Tătaru. Recoltarea se va realiza în Centrul de Transfuzie Sanguină Bistrița care are deja un aparat și cu care Spitalul Județean de Urgență are un protocol de colaborare. Spitalul a furnizat deja liste cu pacienți vindecați, respectând toate criteriile de protecție a datelor.
Sunt o serie de criterii care stabilesc eligibilitatea donatorului: criteriile standard pentru orice donare de sânge și în plus, pentru plasma Covid sunt și niște criterii și niște analize, niște teste, specifice. Una dintre analize este aceea a titrării anticorpilor anti-covid din sânge, analiză care nu este foarte la îndemână în prezent în România. Pe lângă această analiză, mai sunt niște teste de LT-PCR pentru virușii hepatici – hepatită B, hepatită C și HIV – care vor permite administrarea mult mai rapidă a plasmei, pentru că testele standard, serologice, care se utilizează la orice donare, nu permit utilizarea rapidă, ci congelarea plasmei pentru șase luni, timp în care donatorul este retestat și abia apoi se poate administra, a explicat secretarul de stat.
Studiile de imunologie post-Covid arată că perioada de 14 zile de la dispariția completă a simptomelor pare să fie perioada cea mai propice pentru donarea de plasmă, pentru că atunci titlul anticorpilor are cele mai mari șanse să fie la un nivel ridicat.
Terapia cu plasmă cu anticorpi se va aplica pacienților critici din secțiile ATI. Această administrare se va face monitorizat, toate datele se vor centraliza la Comisia de ATI, mai departe la Ministerul Sănătății și la INHT și mai departe, către forurile europene care centralizează toată experiența cu administrarea de plasmă.
Se va interveni cu această terapie suplimentară în momentul în care pacienții au o progresie rapidă a pneumoniei severe, cu infiltrate pulmonare masive, în ciuda tratamentului administrat, cu un raport presiune oxigen PO2 sub 300 sau la pacienții ventilați mecanic sau în pragul intubației și ventilației mecanice, cu dispnee severă, tahipnee, saturație mică a oxigenului.
Terapia se va aplica după obținerea în prealabil a avizului Comisiei ATI a Ministerului Sănătății, care le va furniza atât protocolul de administrare, cât și protocolul de monitorizare.
Cât de sigur e succesul terapiei?
Din păcate, toate studiile de folosire a plasmei în Covid sunt pe un număr de cazuri limitate. Totul se bazează pe o experiență limitată, dar chiar și așa, studiile din Italia, din China arată că plasma convalescentă poate da rezultate foarte bune la pacienții critici.
Să îmi fie cu iertare,doamna profesoara. Nu ați vrea să întrebați mai bine niște medici,despre acest subiect? Totuși, mi se pare foarte josnic să își dea cu părerea oameni care și-au făcut studiile la cireșarii. Ăsta poate sa vorbească administrație, despre înlocuirea unei prize, sau întrerupător.