Laleaua pestriţă dă un farmec aparte Pădurii din Şesul Orheiului (FOTO)

Spre deosebire de Poiana cu narcise sălbatice de la Mogoşeni pe care nu sunt în stare să o găsească decât cel mult hoţii de flori, aria protejată în care creşte laleaua pestriţă este una uşor de reperat întrucât e marcată cu indicatoare speciale. Pe DJ 173, la ieşirea din satul Orheiu Bistriţei spre Dumitriţa este un drum de pământ la dreapta care duce direct spre pădure, dar şi un panou pe care găsim informaţii despre aria naturală protejată.

Cu toate că am ajuns în Pădurea din Şes într-o zi de luni – după o duminică frumoasă în care multă lume a ieşit la iarbă verde în zonă – am fost uimită să constat că nu au rămas în urmă prea multe gunoaie. Zona în care creşte laleaua este delimitată, iar oamenii par să fi înţeles că e „strict protejată”. Nu sunt urme de maşini.

Cu toate că perioada de înflorire pare să se apropie de final, am reuşit totuşi să mai găsesc splendidele flori care cresc la umbra stejarilor seculari, unele aproape uscate, dovadă că le-au mai văzut şi alţii şi au înţeles, în final, că e de ajuns să le admire, să le fotografieze, nu trebuie să mai comită şi un act de barbarie şi să le rupă.

Potrivit unor iubitori ai naturii care au creat un site special pentru această floare, în România o găsim în foarte puţine locuri, iar în Europa este de asemenea rar întâlnită. Nu se cunosc nici măcar originile ei. Chiar dacă este clasificată în categoria lalelelor, există păreri care contestă acest lucru.

Merită să ştiţi că este o plantă perenă de 15- 20 cm înălţime, se înmulţeşte prin bulbi şi are nevoie de locuri necirculate cu multă apa pentru a creşte în linişte. Este o floare frumoasă şi firavă cu petale în formă de clopot şi frunzele lungi dispuse alternativ pe tulpină să fină. Lalelele pestriţe înfloresc pentru o perioadă scurtă de 7 până la 10 zile în lunile aprilie-mai, dar perioada de înflorire depinde mult şi de evoluţia vremii.

Satul Orheiu Bistriţei face parte din comuna Cetate a cărui denumire vine cel mai probabil de la Cetatea şi Castrul Roman care au fost descoperite la Orheiu-Bistriţei. Comuna mai are în componenţă localitatea Satu Nou, formată din oameni care ar fi, se spune, urmaşi ai locuitorilor vechii cetaţi Rodna, retraşi în aceasta parte în urma măcelului provocat de năvalirea tătarilor din 1241, satul Petriş s-ar fi format în jurul unui domeniu feudal, denumirea provenind de la expresia “Satul lui Peter”, probabil numele unui nobil.  Toate sunt foste localităţi care au format Districtul săsesc al Bistriţei.

În cinstea lalelei pestriţe, după terminarea perioadei de vegetaţie (10 aprilie- 5 mai), în a treia duminică din luna mai, primăria şi CJC organizează un festival folcloric.

Cristiana Sabău