Stareța Mănăstirii Cormaia, condusă pe ultimul drum. IPS Andrei, la înmormântare (FOTO)

Zeci de monahi şi preoți, dar şi sute de credincioși din toate zonele, au participat sâmbătă 30 decembrie la slujba de înmormântare a monahiei Ecaterina Ghiran, stareța Mănăstirii Cormaia.

Slujba a avut loc în biserica nouă a mănăstirii și a fost oficiată de IPS Andrei Andreicuț, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, alături de un sobor impresionant de preoți din care au făcut parte arhimandrit Dumitru Cobzaru, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, arhidiacon Claudiu Grama, consilier pe probleme de misiune și protocol, dar și protopopul Țării Năsăudului, părintele Ioan Dâmbu.

În cuvântul de învățătură rostit cu această ocazie, IPS Andrei a subliniat virtuțile pe care trebuie să le aibă o călugăriță, care și-a închinat întreaga viață Domnului Hristos, remarcând faptul că monahia Ecaterina Ghiran a avut toate aceste virtuți, care au făcut-o atât de iubită în rândul obștii monahale cât și în rândul pelerinilor veniți să înalțe rugăciuni la Mănăstirea de la Cormaia.

Înainte de a fi depusă în cimitirul din spatele bisericii, protosinghelul Nicodim Sângeorzan, duhovnicul mănăstirii, a prezentat biografia stareței Ecaterina Ghiran, care a condus peste două decenii obștea monahală din localitatea Cormaia.

Monahia Ecaterina Ghiran s-a născut la 25 februarie 1936, în localitatea Oşorhel, județul Cluj. La 8 noiembrie 1955, a fugit la Mănăstirea Nicula, unde a fost îndemnată să tragă la sorți pentru alegerea mănăstirii unde să se nevoiască. A ajuns la Mănăstirea Timișeni de lângă Timișoara, însă în cele din urmă, IPS Vasile Lăzărescu, a chemat-o la mitropolie, unde a stat până în 1960. A fost apoi dată afară din mănăstire, în urma Decretului 410 din 1959, şi a lucrat o vreme la fabrica de cherestea de la Vasiova, după care, s-a mutat la București, unde a lucrat 8 ani de zile. A reintrat apoi în mănăstire, şi a coordonat aproape 24 de ani, din ascultarea IPS Nicolae, atelierul de croitorie al Mitropoliei de la Timișoara. După pensionare s-a retras pentru o perioadă la Mănăstirea Timișeni, după care a venit la Cormaia și începând cu anul 1997 a fost numită stareță a acestui așezământ monahal din Țara Năsăudului. A plecat la Domnul în 24 decembrie 2017, după 20 de ani de stăreție şi o viață întreagă închinată Domnului Hristos, a precizat pr. Paul Gavriloaie.