”Din perspectiva populaţiei se constată o stare pozitivă în zona centrală a judeţului, fapt ce denotă un potenţial de concentrare pe termen mediu şi lung a populaţiei în această zonă, cu şanse mai mari de mobilitate dinspre periferie spre centru. Acest fenomen creează premize favorabile pentru susţinerea producţiei industriale în zona centrală a judeţului. Se constată o situaţie negativă la periferiile judeţului, fapt ce denotă tendinţa pe termen mediu şi lung de îmbătrânire a zonelor periferice şi o reducere a mobilităţii populaţiei din aceste zone. Astfel, în zonele periferice de sud, sud-vest, vest şi nord-vest ale judeţului activitatea economică mai probabilă pe termen mediu şi lung ar fi agricultura şi zootehnia, iar în zonele periferice de nord-est şi sud-est zootehnie şi agro-turism.
Se constată tendinţa populaţiei judeţului de a migra pe termen mediu şi lung în zonele urbane, excepţie făcând zonele limitrofe oraşelor Bistriţa şi Năsăud, care pe termen mediu şi lung pot deveni parte a arealului metropolitan al celor două oraşe. De asemenea, în raport cu acest criteriu se observă o aparentă anomalie la graniţa judeţului Bistriţa-Năsăud cu judeţul Cluj, în cazul comunelor Ciceu-Giurgeşti şi Ciceu-Mihăeşti. Acest lucru poate fi explicat prin oportunitatea populaţiei din aceste localităţi de a-şi găsi locuri de muncă în municipiul Dej, dar şi de dificultăţile financiare ale familiilor tinere de a se muta în zone urbane, în special a persoanelor de etnie rromă.
Distribuţia populaţiei pe teritoriul judeţului este favorabilă lansării unor activităţi cu caracter economic productiv în majoritatea zonelor. Excepţie face zona din partea de sud a judeţului, unde de preferat trebuie gândite cu preponderenţă activităţi cu caracter agricol şi de industrializare a agriculturii în ferme agrozootehnice şi asociaţii agricole. Zonele din vest, nord şi est cu potenţial mediu pot ca şi alternativă să polarizeze relativ uşor resursa umană pentru activităţi productive în jurul polilor urbani de dezvoltare.
Se observă că zonele urbane şi suburbiile sunt cele mai pregătite pentru activităţi economice cu un grad de sofisticare mai ridicat, mai complexe, în timp ce periferiile judeţului au un potenţial mai modest din acest punct de vedere. O situaţie dificilă se observă în sudul, vestul şi estul judeţului, pe zone concentrate. Este încă o dovadă că în aceste zone, activităţile economice cele mai fezabile ar fi în agricultură, zootehnie şi, în partea de est, se poate adauga eco-turismul.
Practic, cu câteva excepţii (Bistriţa, Sângeorz Băi) şi la limită cu alte câteva localităţi (Beclean, Năsăud, Feldru, Ilva Mică, Romuli), judeţul nu dispune de resursă umană şi capacitate instituţională (centre, oficii sau birouri specializate) pentru a atrage fondurile europene. În acest sens se impune de urgenţă punerea în operă a unor cursuri intensive şi diversificate de instruire în domeniul managementului proiectelor din fonduri europene, legislaţiei europene specifice şi programelor europene şi naţionale de finanţare, care să acopere toate localităţile judeţului.
Oricum, se constată câteva localităţi care pot polariza forţa de muncă. În zona rurală sunt reprezentative localităţile Teaca, Telciu, Lechinţa, Dumitriţa, Dumitra, Feldru, Maieru, Rodna, Rebrişoara, Tiha Bârgăului etc.
Un fenomen important, care trebuie analizat cu toată seriozitatea, este migraţia populaţiei active a judeţului în străinătate pentru locuri de muncă. Fenomenul este îngrijorător sub aspect cantitativ şi denotă lipsa oportunităţilor pentru afaceri sau locuri de muncă în judeţ.
Din perspectiva resurselor, în zona de centru-sud a judeţului există un potenţial ridicat în ceea ce priveşte dezvoltarea agriculturii. În partea de nord a judeţului nu există teren pentru dezvoltarea agriculturii, fiind şi zonă de munte. Datele furnizate de către primăriile din zona de câmpie din sudul şi sud-estul judeţului arată că au mai rămas foarte puţine terenuri disponibile pentru agricultură. Cu alte cuvinte, aceste terenuri sunt deja exploatate în mare parte. Trebuie accentuat faptul că zona din sudul judeţului este slab reprezentată la capitolul resursă umană, atât cantitativ cât şi structural şi calitativ. O soluţie pentru valorificarea terenului agricol neutilizat ar fi prin atragerea unor investitori în ferme agricole, la care să se asocieze şi populaţia locală, astfel încât să crească productivitatea.
Conform datelor colectate, zonele cu potenţial pentru investiţii directe în turism sunt Rodna, Şanţ, Maieru, Sîngeorz Băi. Tiha Bârgăului şi Bistriţa Bârgăului au mai puţine terenuri disponibile pentru vânzare, fapt ce denotă că în aceste comune cu potenţial turistic terenurile sunt deja exploatate într-o măsură mai mare în turism. Pornind de la aceste constatări rezultă că în zonele Rodna, Şanţ, Maieru, Sîngeorz Băi trebuie gândite cu prioritate strategii de atragere a investiţiilor directe autohtone şi străine în turism, iar în zonele Tiha Bârgăului şi Bistriţa Bârgăului trebuie gândite în mod special strategii care să ajute turismul local deja funcţional să treacă la un nivel superior de competitivitate şi productivitate. Merită analizat în ce măsură există şanse de valorificare turistică a comunei Ciceu-Giurgeşti. Această comună este pe ultimul loc în judeţ la potenţialul resursei umane, are o infrastructură slab dezvoltată şi din punct de vedere al aşezărilor umane este puţin plăcută vizual. Pentru o astfel de zonă periferică se pot totuşi gândi soluţii inteligente de exploatare a terenului, terenul poate fi valorificat pentru sporturi extreme (moto-bike, off-road etc.) şi sporturi care necesită mult spaţiu (hipism, golf, tir cu arcul, tir cu pistolul etc.), turism de aventură, turism tematic.
În ceea ce priveşte zonele cu teren disponibil pentru industrie, acestea se concentrează în oraşele şi comunele limitrofe oraşelor din judeţ (Beclean, Năsăud) dar, mai ales, în zona Municipiului Bistriţa. Cu toate acestea, există oportunităţi în partea de vest (Ciceu-Giurgeşti), est (Lunca Ilvei) şi sud (Urmeniş, Milaş), în zone cu preţuri atractive de achiziţie a terenurilor industriale.
În Sângeorz Băi şi Ilva Mare merită investigată oportunitatea atragerii de investiţii pentru a reabilita facilităţile existente şi a le valorifica pentru turismul tematic (tabere şcolare, conferinţe, workshop-uri de weekend) sau turismul în circuit închis.
În marea majoritate a comunelor din judeţ nu există disponibile clădiri care să fie puse la dispoziţia diverselor activităţi specifice domeniului industrial. Totuşi, se poate observa o concentrare a ofertei în jurul oraşelor şi mai ales a municipiului Bistriţa. Cu toate acestea, există oferte şi în câteva comune, în special în cele patru puncte cardinale: vest (Chiuza), sub (Şieu), nord (Romuli), est (Ilva Mare). Aceste facilităţi de infrastructură pentru producţia industrială pot fi luate în calcul în proiecte de reabilitare şi transformarea lor în mini-parcuri industriale, care pot fi apoi mai uşor de valorificat, rezolvând astfel şi probleme legate de locurile de muncă în zone ale judeţului cu probleme sociale. Astfel de investiţii trebuie oricum coroborate cu proiecte de formare şi calificare a resursei umane din proximitatea siturilor industriale reabilitate.
Referitor la disponibilitatea resurselor primare pentru construcţii şi industrie, precum ar fi lemnul, răchita şi piatra, sudul judeţului este sărac în aceste resurse, motiv pentru care în aceste zone agricultura este soluţia cea mai probabilă pentru dezvoltarea economică. În lipsa terenurilor disponibile pentru vânzare în agricultură din zona de sud a judeţului trebuie avute în vedere proiecte care să califice resursa umană în agricultură pentru a ajuta la creşterea calităţii culturilor, diversificarea producţiei agricole, creşterea producţiei. De asemenea, trebuie avute în vedere proiecte de asigurare a nodurilor logistice în zonă pentru depozitare şi apoi pentru distribuţie. O şansă mare o are producţia de cereale şi legume bio. În acest sens, zona trebuie ajutată pentru dezvoltarea serelor şi mecanizarea agriculturii.
Referitor la disponibilitatea produselor zootehnice de bază (lână, carne, lapte), se poate vedea că în mai toate comunele judeţului sunt condiţii propice pentru creşterea animalelor (ex. ovine, bovine). Concentrarea acestora este în zonele centru-nord, sud şi sud-est ale judeţului. Acest potenţial nu este însă valorificat suficient. De regulă, populaţia se mulţumeşte să vândă produsul primar la diverşi intermediari, la preţuri derizorii. Lipsa unui sistem integrat de management pentru valorificarea industrială a produselor zootehnice de bază face ca profitabilitatea acestui sector să fie redusă. Trebuie încurajate proiectele care conduc la dezvoltarea de micro-fabrici în industria alimentară pentru produse lactate şi produse din carne. Acest lucru trebuie corelat cu programe de calificare a populaţiei din localităţile vizate de aceste iniţiative, inclusiv în domeniul antreprenoriatului. În paralel trebuie dezvoltată reţeaua de colectare şi distribuţie, precum şi sisteme de management a relaţiei producător-procesator.
Pentru valorificarea superioară a fructelor de pădure în cadrul judeţului Bistriţa-Năsăud este nevoie de dezvoltarea unor micro-capacităţi de prelucrare. De regulă, gemul din fructe de pădure este cu 30-50% mai scump decât cel din fructe de casă pe piaţa autohtonă, iar pe piaţa externă ar putea fi vândut la un preţ dublu decât pe piaţa românească. Lipsa unei strategii de valorificare superioară a fructelor de pădure face ca, de cele mai multe ori, să vindem materia primă producătorilor din afara ţării, care apoi aduc produsele finite pe piaţa românească. Absenţa unor iniţiative locale face ca marfa să fie atribuită de direcţiile silvice unor intermediari pentru pieţele externe. O căutare din ce în ce mai mare o au însă legumele bio autohtone. Pieţele de gros sunt principalii clienţi, care caută calitate superioară la preţuri competitive. Pentru dezvoltarea producţiei de legume bio în judeţ trebuie gândite soluţii integrate pe lanţul valorii, de la furnizarea de seminţe până la depozitare şi apoi desfacere.
Se observă că există comune cu un potenţial bun, nevalorificat încă. În aceste localităţi trebuie gândite proiecte care să atragă investitorii prin crearea de facilităţi locale, prin promovare, prin proiecte suport pentru infrastructura de bază. Este interesant de observat faptul că există localităţi care stau mai slab atât din perspectiva oportunităţilor de resurse nevalorificate, disponibile pentru noi investiţii, cât şi din perspectiva potenţialului populaţiei Astfel de localităţi sunt Silivaşu de Câmpie, Sînmihaiu de Câmpie, Budeşti, Ciceu-Mihăeşti, Tiha Bârgăului, Leşu, Rebra, Chiochiş, Poiana Ilvei, Spermezeu. Localităţi precum Ilva Mare, Dumitra, Feldru, Şieu Măgheruş au un potenţial foarte bun de creştere în viitor dacă vor şti cum să atragă investiţiile pentru a valorifica mai bine resursa umană şi materială de care dispun în prezent.
Localităţile Chiuza, Nuşeni şi Braniştea de lângă Beclean pot deveni interesante pentru potenţiali investitori, precum şi Galaţii Bistriţei şi Livezile de lângă municipiul Bistriţa, dar şi localitatea Lunca Ilvei. Probleme delicate se constată la nivelul oraşelor Beclean şi Năsăud, care trebuie să se reinventeze pentru a ieşi din conul de umbră în care au intrat. Pentru aceste oraşe o soluţie posibilă este aplicarea principiului „schimbării calitative” prin care infrastructurile lăsate în paragină să fie reabilitate şi transformate în mini-parcuri industriale, spaţii cu specific etnografic, cultural sau istoric unde să se deruleze diverse evenimente culturale, spaţii neconvenţionale dedicate turiştilor de weekend pentru petrecerea timpului liber (ex. cluburi, cazinouri, săli pentru spectacole de nişă, cu facilităţi pentru servirea mesei etc.), ateliere pentru artişti plastici, sculptori şi scriitori etc.
Din perspectiva infrastructurii, Bistriţa-Năsăud se află doar pe locul 28 din cele 42 de judeţe şi municipiul Bucureşti la gradul de acoperire a populaţiei cu sisteme de canalizare (44,8%). Datele actualizate la nivelul anului 2013 arată o acoperire la 66,4% a judeţului cu reţele de canalizare. Primăriile judeţului Bistriţa-Năsăud trebuie să se orienteze pe proiecte majore public-privat de dezvoltare a infrastructurii de apă şi canal, dezvoltate în parteneriat de grupuri de localităţi, cu finanţare privată garantată de diverse scheme de stat şi cu rambursarea împrumutului pe termen mediu-lung.
Doar aproximativ 40% dintre localităţi beneficiază de o infrastructură rutieră locală adecvată. Lipsa acesteia poate duce la un grad redus de atractivitate a localităţilor din perspectiva potenţialilor investitori în activităţi productive.
Nivelul de acces al populaţiei la serviciile de sănătate de bază este satisfăcător pentru majoritatea localităţilor. De remarcat totuşi că nu există date privind calitatea acestor servicii. În schimb, problema majoră este accesul mai puţin facil la servicii medicale complexe, precum ar fi serviciile de analize medicale, investigaţii, precum şi intervenţii complexe în cadrul spitalelor. În acest sens, o oportunitate ar fi dezvoltarea telemedicinei pentru acţiuni preventive şi consultaţii de specialitate, a serviciilor mobile de sănătate (caravane dotate cu aparatură modernă pentru efectuarea analizelor şi investigaţiilor în zonele rurale, cu un program de deservire periodică – ex. o dată la una-două luni).
Există o infrastructură acceptabilă pentru sport şi cultură în zona rurală a judeţului, datele arată că este subutilizată. În multe situaţii spaţiile pentru cultură au o destinaţie mai puţin adecvată (nunţi, botezuri), lipsind planurile anuale de valorificare a acestor facilităţi cu diverse evenimente culturale (spectacole de teatru unde să fie invitate trupe cu dorinţă de afirmare, spectacole de muzică şi dans etc.). Totuşi zona rurală încă este deficitară în ceea ce priveşte posibilităţile de valorificare a potenţialului cultural, în special zonele cu potenţial turistic ridicat. În absenţa unor spaţii pentru spectacole este aproape imposibil să valorifici tradiţiile populare (dans, muzică), ca parte integrantă a serviciilor turistice. Infrastructura sportivă descrisă prin săli de sport şi baze de agrement este încă deficitară în peste 40% dintre localităţile judeţului.
Zona rurală ar putea fi valorificată în viitor în activităţi cu caracter agricol, dar şi în ceea ce priveşte fabricarea de produse agro-alimentare în cadrul unor micro-unităţi de producţie.
Nivelul de dezvoltare a infrastructurii pentru turism este extrem de scăzut (şi mult sub media pe ţară).
În dezvoltarea inteligentă, sustenabilă şi incluzivă a judeţului Bistriţa-Năsăud, un rol crucial îl are decizia politică.
Se observă 6 categorii de localităţi, de la categoria 1 (Bistriţa), până la categoria 6 (Ciceu-Mihăeşti). Categoria reprezintă agregarea tuturor aspectelor referitoare la potenţialul populaţiei, resurse, infrastructură suport, potenţial economic, inclusiv aspecte care ţin de calitatea vieţii.
Astfel, Bistriţa poate fi considerată singura localitate de categoria 1 din judeţ. Localităţile de categoria 2 sunt oraşele Sângeorz Băi, Beclean şi Năsăud. Localităţile de categoria 3 sunt Şieu Măgheruş, Dumitra, Ilva Mare, Nuşeni, Rodna, Romuli, Feldru, Galaţii Bistriţei, Lunca Ilvei, Maieru, Chiuza. Localităţile de categoria 4 sunt Şieuţ, Telciu, Milaş, Lechinţa, Monor, Cetate, Dumitriţa, Prundu Bârgăului, Josenii Bârgăului, Bistriţa Bârgăului, Braniştea, Pârva, Teaca, Uriu, Şieu, Silivaşul de Câmpie, Nimingea, Măgura Ilvei, Ilva Mică. Localităţile de categoria 5 sunt Zagra, Matei, Miceştii de Câmpie, Şintereag, Rebrişoara, Tiha Bârgăului, Şanţ, Coşbuc, Budeşti, Livezile, Salva, Sînmihaiu de Câmpie, Şieu Odorhei, Urmeniş, Căianu Mic, Runcu Salvei, Petru Rareş, Budacu de Jos. Localităţile de categoria 6 sunt Negrileşti, Chiochiş, Ciceu Giurgeşti, Leşu, Mărişelu, Rebra, Poiana Ilvei, Târlişua, Spermezeu, Ciceu Mihăieşti”.
(Din Strategia de dezvoltare a judeţului Bistriţa-Năsăud pentru perioada 2014-2020)
Adaugă comentariu