Strategia 2014-2020: Viziunea de dezvoltare a judeţului Bistriţa-Năsăud

Din Strategia de dezvoltare a judeţului Bistriţa-Năsăud pentru perioada 2014-2020:

Analiza multisectorială a scos în evidenţă particularităţile judeţului Bistriţa-Năsăud, evideţiind o serie de elemente de diferenţiere în plan economic, turistic, cultural, al resurselor naturale şi umane cu potenţial adecvat pentru crearea şi consolidarea unui avantaj competitiv în plan regional, naţional şi internaţional, dar şi o serie de deficienţe, în special în ceea ce priveşte structura populaţiei, demografia, infrastructura de bază etc. care trebuie minimizate sau eliminate într-un mod inteligent pentru a diminua barierele din calea asigurării avantajului competitiv.

Momentan, judeţul are o poziţie periferică faţă de coridoarele de transport pan-europene, iar densitatea drumurilor este mult sub media europeană. Drumurile comunale sunt degradate şi cu soluţii tehnice depăşite accentuând gradul de izolare a multor zone rurale ale judeţului. Infrastructura de acces la zonele industriale nu este conectată la terminale intermodale, iar căile de acces la multe zone cu potenţial turistic montan care se află într-o stare avansată de uzură. În centrul şi nord-estul judeţului nu există infrastructură de “străpungere” pentru a scurta timpul de acces de la o zonă turistică la altă zonă turistică. Lipsa unei reţele adecvate de transport feroviar creează presiune pe transportul rutier. Transportul public este slab dezvoltat.

Se constată disparităţi semnificative între diverse zone ale judeţului din perspectiva contribuţiei la dezvoltarea economică, iniţiativei antreprenoriale şi asigurării şi ocupării locurilor de muncă. Producţia industrială caută încă să fie competitivă pe piaţă prin costuri mai reduse şi eforturi susţinute în creşterea productivităţii de utilizare a intrărilor, prin furnizarea de servicii relativ ieftine, şi prin exploatarea primară a resurselor naturale ale judeţului. Un procent semnificativ al populaţiei judeţului este angrenată în activităţi agricole de subzistenţă. Există un grad redus de industrializare a agriculturii, iar producţia agricolă este valorificată în forma sa primară. Judeţul dispune de un potenţial natural şi cultural cu elemente de unicitate la nivel mondial care este încă neexploatat într-o formulă integrată şi sistematică. Turismul tematic, cultural şi agro-turismul nu este valorizat suficient. Investiţiile directe în capacităţi de producţie, în special în zona rurală, este sub nivelul satisfăcător.

Nu există suficientă resursă umană calificată într-o serie de domenii suport cheie pentru asigurarea unei creşteri economice sustenabile, precum ar fi inovarea şi co-inovarea (inovarea bazată pe integrarea de tehnologii existente), managementul proiectelor din fonduri europene, cercetarea-dezvoltarea în sectoare emergente. Aceeaşi problemă există şi în ceea ce priveşte resursa umană bine calificată în diverse meserii din sectorul industrial şi agricol. Reconversia profesională în lipsa oportunităţilor locale de ocupare este o altă problemă identificată în judeţ. Creşterea şomajului se vede mai mult în rândul categoriilor sociale cu pregătire medie şi primară, fără o calificare adecvată într-o meserie.

Pe termen mediu şi lung există riscul degenerării calităţii apei, solului şi aerului. Despăduririle în judeţ se fac mult prea agresiv, cu efecte asupra microclimatului şi direct asupra agriculturii şi productivităţii producţiei agricole. Dincolo de acest aspect, despăduririle făcute fără responsabilitate, din lăcomie, din dorinţa de câştig relativ facil şi rapid, fără riscuri financiare, generează probleme majore la nivel de ecosistem, fapt ce se reflectă în inundaţii, schimbarea cursurilor apelor, ameninţarea faunei şi florei etc. Sistemele integrate de management a deşeurilor industriale, agricole, zootehnice, menajere sunt încă la „început de drum”. Contaminarea cu ape uzate orăşeneşti şi industriale deversate direct în emisari este o altă problemă identificată în cadrul judeţului. Cantităţile de poluanţi din apele uzate depăşesc uneori limitele maxime admise prin actele de reglementare. Insuficienţa sistemelor de colectare, transport şi epurare a apelor uzate menajere, a gunoiului vegetal, animal şi menajer în zona rurală devine o problemă din ce în ce mai mare pentru mediul înconjurător. Potenţialul de a dezvolta un mediu înconjurător sănătos, curat şi plăcut privirii este grav afectat, diminuând dramatic şansele judeţului de a dezvolta eco-agricultura, turismul şi eco-turismul.

Infrastructura tehnică de transport şi utilităţi trebuie dezvoltată, nuanţată şi calibrată la perspectivele pe termen mediu şi lung, în respectul unei animări sustenabile a teritoriului. Turismul nu necesită neapărat infrastructură de transport de anvergură ci mai curând adaptată specificului, nevoilor de dezvoltare şi, uneori, nevoilor de protejare a teritoriului (ex: zone naturale valoroase, peisaje, păduri, ansambluri cu valoare istorică etc.).

Serviciile (educaţia, cultura, asistenţa socială, telecomunicaţiile, mediul, cultele, serviciile publice aferente infrastructurii tehnice etc.) trebuie dezvoltate, diversificate şi aliniate la potenţialul populaţiei şi, de asemenea, la exigenţele nivelului ţintit de strategie, privind atractivitatea zonei în general pentru forţa de muncă, investitori, turişti, vizitatori. Educaţia, cultura, serviciile medicale şi de sănătate publică etc. trebuie racordate la obiectivele strategiei.

Există un potenţial turistic uriaş în judeţ însă lipsesc soluţiile de valorificare. Capacităţile de cazare sunt reduse în zona rurală cu potenţial turistic, la fel ca şi calificarea resursei umane. Lanţul valorii în acest sector este ineficace şi cu o productivitate redusă. Gradul de ocupare a unităţilor de cazare din judeţul Bistriţa-Năsăud este mult sub media pe ţară, şi – mai mult – turiştii străini atraşi sunt semnificativ mai puţini decât media pe ţară. Punctele de acces pentru drumeţii în cele două parcuri naţionale sunt foarte greu accesibile folosind transportul public. Deşeurile aruncate în ariile naturale, poluarea cursurilor de apă (în special datorită gaterelor), balastierele, microhidrocentralele (care distrug ecosistemul în special la amplasarea pe albiile superioare), activităţile de off-road (distrugerea solului, în special în zona înaltă), braconajul şi – cel mai important – defrişările afectează masiv capacitatea de valorificare economică prin turism a potenţialului natural al judeţului.

Judeţul Bistriţa-Năsăud posedă un patrimoniu istoric şi cultural bogat, cu numeroase elemente de diferenţiere, care poate contribui major atât la dezvoltarea culturală a judeţului cât şi la dezvoltarea turismului. Judeţul Bistriţa-Năsăud este remarcabil de bogat în resurse materiale, de la terenuri valoroase economic şi turistic, până la resursele naturale, de la localităţile bine organizate care trebuie să asigure o calitate ridicată a vieţii până la cadrul natural înconjurător care contribuie semnificativ la valoarea spaţiului urban şi rural. Din păcate însă, rezultatele – în special pe componenta de turism – indică faptul că tot acest patrimoniu nu este exploatat adecvat. Reţeaua siturilor, ansamblurilor şi monumentelor cu valoare de patrimoniu ar trebui completată şi integrată cu elementele de factură memorială, culturală imaterială în beneficiul asigurării valorii adăugate. În ceea ce priveşte infrastructura sportivă a judeţului, cu toate că în ultimii ani se poate observa o îmbogăţire a bazei materiale, aceasta este semnificativ mai mică decât în anul 2001.

În ceea ce priveşte dezvoltarea în plan teritorial, nu există încă un plan de amenajare a teritoriului zonal al judeţului Bistriţa-Năsăud, inclusiv la nivelul zonelor funcţionale ale judeţului. La nivel de guvernanţă nu există implementate soluţii informatice care să facă posibilă corelarea pe orizontală şi verticală a diverselor categorii de planuri, politici şi proiecte. Colaborarea urban-rural şi rural-rural în rezolvarea problemelor comune, în valorificarea potenţialului, mobilizarea şi atragerea de resurse şi atingerea obiectivelor comune de dezvoltare reprezintă o altă provocare. Este necesară alinierea planurilor şi identificarea şi asumarea problemelor comune şi intereselor comune în dezvoltarea pe termen mediu şi lung, precum şi contribuţiile la afirmarea unui rol nou al judeţului la nivel regional.

Pieţele de desfacere pentru produsele şi serviciile locale trebuie definite în vederea identificării direcţiilor majore de contribuţie la competitivitatea regională şi în final la calitatea vieţii cetăţenilor. Localităţile urbane şi rurale trebuie să îşi identifice, asume şi exercite cu responsabilitate noi roluri în alianţe teritoriale şi pe domenii relevante pentru potenţialul judeţului, care să asigure în mod sustenabil coeziunea şi competitivitatea judeţului, precum şi contribuţiile esenţiale la nivel regional şi naţional, pentru configurarea unei poziţii importante la aceste niveluri.

Cooperarea orizontală (intersectorială) şi guvernarea pe mai multe nivele (vericală) devin o necesitate. Cooperarea pe orizontală priveşte articularea între domenii şi/sau sectoare relevante de activitate în vederea abordării integrate a rezolvării aspectelor critice şi a valorificării sustenabile a potenţialului multidimensional al judeţului, prin intervenţii şi măsuri coordonate, resurse combinate, care să asigure maximizarea impactului intervenţiilor şi investiţiilor (ex. o investiţie în infrastructura de transport poate promova pe piaţă o zonă cu potenţial economic, poate scoate din izolare comunităţi, poate relaţiona regiuni, poate rezolva probleme de mediu, poate asigura accesul la servicii cruciale pentru dezvoltare etc.). Cooperarea pe orizontală poate fi între instituţii din cadrul aceluiaşi sector (ex. public – utilităţi, infrastructură, protecţia mediului), din sectoare diverse (public şi privat) şi la nivel teritorial: urban-rural, rural-rural (în cadrul asociaţiilor de tip sistem urban, GAL, ADI etc.). Guvernarea pe mai multe nivele asigură coordonarea strategiilor, planurilor de dezvoltare şi intervenţiilor şi investiţiilor la scară teritorială mai largă: judeţ, regiune, pentru domeniile de interes comun (probleme, obiective de dezvoltare), cu respectarea autonomiei locale. Guverarea pe mai multe nivele presupune existenţa unei baze comune de date, actualizabile anual, şi a unor programe care să asigure sistemul de indicatori relevanţi pentru dezvoltare, precum şi a unui sistem de utilizare a acestora în fundamentarea tehnică a deciziilor privind dezvoltarea.

Dar, cel mai importat aspect dintre toate, este animarea comunităţilor pentru valorificarea capitalului teritorial al judeţului Bistriţa-Năsăud. Reconstruirea încrederii în viitorul zonei pentru a-i reţine pe cei tineri şi a-i încuraja să se stabilizeze şi să dezvolte familii numeroase, reţinerea forţei de muncă, recunoaşterea şi antrenarea celor vârtnici în procesul de regenerare a valorilor tradiţionale constituie baza dezvoltării întregului teritoriu. Tradiţiile, cultura, valorile autohtone, potenţialul de dezvoltare al zonei constituie substanţa autentică a dezvoltării pe care comunitatea o poate mobiliza pentru a-şi atinge scopurile utilizând tot Viziunea de dezvoltare a judeţului Bistriţa-Năsăud instrumentarul aflat la dispoziţia sectoarelor de activitate: alinierea planurilor strategice, sectoriale, spaţiale, configurarea de reţele şi clustere pe domeniile relevante, configurarea de asociaţii pe domenii şi zone de interes etc. Voluntariatul, filantropia, mecenatul şi responsabilitatea socială constituie exerciţii care trebuie regenerate şi transpuse în contextul actual şi utilizate ca instrumente puternice de coagulare şi animare a comunităţilor. În centrul atenţiei comunităţilor trebuie să stea valorile autohtone (tradiţii, patrimoniu, istorie, cultură) care să sprijine procesul de asumare şi de reconstruire a autenticităţii locale/judeţene (estetică, materiale, comportamente, port, spaţiu rural şi urban etc.) şi cele legate de prezervarea cadrului natural (păduri, peisaje, nivel scăzut de poluare, valorificare prin creşterea valorii etc.).

În contextul provocărilor mai sus menţionate, trebuie gândită o viziune de dezvoltare a judeţului pe un interval de timp bine definit. Viziunea are ca scop principal focalizarea resurselor existente şi potenţiale pentru definirea şi accentuarea diferenţierii judeţului în competiţia acestuia cu alte judeţe din regiune şi din ţără, diminuarea sau eliminarea problemelor actuale, precum şi valorificarea economică a elementelor unicat ale judeţului pentru asigurarea unui avantaj competitiv sustenabil în raport cu alte zone. Competiţia cu alte zone trebuie să se facă pe strategie, pe competenţe distinctive, pe atitudine, pe creativitate, pe diversificare, inclusiv pe cooperare în domenii de nişă care aduc valoare adăugată pentru toţi partenerii.

Până în anul 2025, judeţul Bistriţa-Năsăud îşi va configura cadrul dezvoltării durabile printr-o economie inteligentă, diversificată şi specializată, prin poziţia diferenţiată pe baza valorizării inteligente a tradiţiilor şi valorilor autentice, printro conectivitate consolidată cu teritoriul. Declaraţia de viziune la orizontul de timp 2025 poate fi formulată astfel: judeţul Bistriţa-Năsăud este competitiv prin comunităţile sale inteligente, unicitatea culturală şi natura de basm.

Din analiza situaţiei prezente a judeţului Bistriţa-Năsăud din punct de vedere social şi economic, precum şi în baza consultării actorilor sociali reprezentativi a rezultat următoarea formulare extinsă a viziunii judeţului: Prin abordarea integrată şi personalizată pe zone de dezvoltare (specializare inteligentă), prin transformarea în avantaj competitiv a potenţialului industrial dar şi agricol, prin reindustrializare specializată diversificat, prin valorificarea mai inteligentă a resurselor naturale, culturale şi istorice din judeţ care au caracter de unicat pe plan naţional şi internaţional, prin motivarea şi dezvoltarea coerentă a resursei umane existente şi atragerea de resursă umană înalt calificată, pe calificare şi recalificare eficace, prin punerea unui accent permanent la nivelul administraţiei publice, agenţilor economici din industrie, agricultură şi turism pe creativitate şi inovare, pe comunicare şi colaborare, prin clusterizarea şi diversificarea inteligentă a sectorului industrial şi agricol specific judeţului, inclusiv pe furnizarea de produse proprietare sofisticate – cu valoare adăugată ridicată şi cu caracteristici unicat -, prin aplicarea fermă a unui întreg cadru de măsuri şi mecanisme de incluziune socială, de protejare a mediului înconjurător, inclusiv prin orientarea adecvată a activităţilor sociale şi economice din judeţ, prin încurajarea competiţiei pe elemente de diferenţiere şi colaborării pe proiecte de interes larg între administraţiile publice locale, până în anul 2025 judeţul Bistriţa-Năsăud trebuie să se reflecte în următoarele direcţii şi repere de progres:

I. Dezvoltare economică inteligentă prin specializare diversificată

creşterea cu minimum 20% a cifrei de afaceri a judeţului raportată la numărul de locuitori, actualizată la anul 2013; cel puţin 10 agenţi economici mari din judeţ, cu capital majoritar românesc, să dezvolte produse proprietare inovative, sofisticate şi cu valoare adăugată ridicată; reducerea cu minimum 30% a populaţiei implicată în agricultura de subzistenţă şi asigurarea unor oportunităţi de ocupare decente pentru această categorie de populaţie; peste 80% din populaţia cu vârsta între 20 şi 64 de ani să fie ocupată; câştigul salarial mediu al populaţiei să fie cel puţin la nivelul mediei naţionale; valoarea producţiei industriale să aibă un ritm mediu anual de creştere de minimum 10%; creşterea productivităţii medii în agricultură cu minimum 50% faţă de anul 2013; productivitatea forţei de muncă să fie peste media la nivel naţional; în judeţ există clustere economice funcţionale, în special pe ramurile specifice economiei judeţului (industria electrotehnică; industria alimentară; industria lemnului; turismul) capabile să dezvolte în cadrul unor alianţe strategice produse de nişă, cu inteligenţă încorporată în acestea; cifra de afaceri din industrie să aibă un ritm mediu anual de creştere de 8-10%; creşterea productivităţii medii în agricultură cu minim 100% faţă de anul 2013.

II. Dezvoltare durabilă

orientarea semnificativă a industriei de prelucrare a lemnului pe producţia de mobilă sau alte produse din lemn cu valoare adăugată ridicată, iar rata de exploatare a fondului forestier să fie cu minimum 40% mai redusă decât în anul 2013; să fie asigurat managementul integrat al deşeurilor pentru minimum 80% din nevoia judeţului; gradul de poluare al apelor judeţului să fie cu minimum 30% mai redus decât media la nivel naţional; spaţiile verzi din zona urbană să atingă nivelul minim de 30 mp/cap de locuitor; minimum 30% din reţeaua de canalizare în zona rurală este rezolvată faţă de anul 2013; protejarea reală a parcurilor naţionale şi a rezervaţiilor naturale, concretizată în eliminarea defrişărilor ilegale, a braconajului, a tuturor construcţiilor ilegale, interzicerea vânătorii, a traseelor de off-road şi inclusiv a locaşlor de cult în aceste locuri; refacerea mediului natural degradat (în special forestier – integrat: floră, faună) şi creşterea acestuia cu minimum 5% faţă de anul 2013; numărul unităţilor alternative de energie alternativă (eoliană, solară) să crească cu minim 50% faţă de situaţia actuală; scăderea cu 30% a ratei migraţiei tinerilor în căutarea de oportunităţi mai bune de viaţă faţă de anul 2013; scăderea raportului de asistaţi/activi cu 20% faţă de anul 2013; susţinerea dezvoltării municipiului Bistriţa, reşedinţa judeţului, pentru a deveni un centru urban cu minim 100.000 locuitori; toate localităţile rurale ale judeţului să aibă reţea de canalizare; refacerea mediului natural degradat (în special forestier – integrat, flora, fauna) şi creşterea suprafeţelor împădurite cu minim 20% faţă de anul 2013.

III. Diferenţiere prin valorizarea inteligentă a tradiţiilor şi valorilor autentice

potenţialul istoric şi cultural al judeţului este valorificat 100% în activităţi turistice generatoare de venituri pe tot parcursul anului; creşterea cifrei de afaceri în turism de minimum 3 ori în raport cu nivelul anului 2013, inclusiv cu valorificarea patrimoniului cultural şi istoric (în special cel săsesc pentru turiştii din spaţiul german), a cadrului natural şi a tradiţiilor prin creşterea numărului de vizitatori străini la minimum 25% din totalul turiştilor.

IV. Conectivitate sporită

să nu mai existe drumuri judeţene de pământ şi peste 60% din drumurile judeţene pietruite să fie asfaltate; peste 50% din drumurile comunale de pământ să fie pietruite sau asfaltate; reabilitarea şi fiabilizarea reţelei feroviare existente (relativ extinse) în judeţ, în condiţiile în care procesul de modernizare a gării Bistriţa este în derulare. Asigurarea în minimum 10 ani a unor legături intra şi interregionale eficiente cu “centrele de interes (Cluj – pentru acces aeroport: în max. 1 oră, Bucureşti – capitala)”. Realizarea unui racord feroviar la Sărăţel (max. 2 km cale ferată şi un pod) pentru ca trenurile pe ruta Cluj sau Baia Mare → Dej → Sărăţel → Deda → Braşov să treacă prin Bistriţa.

Reabilitarea şi fiabilizarea căilor rutiere naţionale şi judeţene intra şi interregionale către judeţele limitrofe: Mureş, Maramureş şi Suceava, astfel: Bistriţa – Năsăud – Salva-Săcel (MM); Beclean- Salva –Săcel (MM); Năsăud – Sângeorz-Băi – Rodna – Cârlibaba (SV); Ilva Mică – Lunca Ilvei – Dorna Candrenilor (SV); Bistriţa – Monor – Vătava – Deda (MS); Uriu – Târlişua – Suciu de Sus (MM);

să fie cel puţin începute lucrările de străpungere pentru asigurarea legăturilor rutiere între nordul şi sudul judeţului, prin zona montană; asigurarea unui punct rapid de legătură aeriană cu municipiul Bistriţa prin realizarea unui aeroport pentru aeronave de mici dimensiuni de tip charter; realizarea centurii Livezile – Slătiniţa – Tărpiu – Blăjenii de Jos; preluarea traficului greu pe relaţia Vatra Dornei – Reghin sau Reghin – Năsăud prin legarea capetelor şoselei Monariu-Jelna la DN 17; alinierea la strategia digitală europeană, cu accent pe conectivitate la Internet în bandă largă, inclusiv în zona rurală, precum şi o bună conectivitate wireless în spaţiile publice.

În direcţia susţinerii dezvoltării economice inteligente pot fi luate în considerare idei novatoare precum: completarea într-un proiect viitor a strategiei, politicilor, programelor şi proiectelor cu o bază integrată de date teritoriale, indicatori ai dezvoltării inteligente, sustenabile şi incluzive, precum şi a sistemului de fundamentare tehnică şi asistare a procesului de luare a deciziilor structurale şi nestructurale privind dezvoltarea; dezvoltarea sistemelor TIC pentru susţinerea structurilor de tip cluster; crearea unui centru de cercetare interdisciplinară pentru susţinerea structurilor de tip cluster; asigurarea de soluţii TIC pentru sistemele de ferme şi întreprinderi agricole; dezvoltarea sistemelor TIC pentru turism, managementul şi valorizarea extensivă a patrimoniului; programe TIC de instruire pentru seniori în afaceri; susţinerea şcolii de antreprenoriat de la CCI BN: ex. 100 tineri şi 100 seniori instruiţi şi asistaţi în formularea de planuri de afaceri şi marketing; înfiinţarea şi operaţionalizarea „Consiliului de Competitivitate şi Inovare al Judeţului Bistriţa-Năsăud”; formalizarea structurii operative a strategiei judeţului: ex. „Bistriţa-Năsăud 2020”; fundamentarea a minimum 5 clustere şi a planurilor de dezvoltare ale acestora, precum şi a pachetelor integrate de investiţii; derularea a minimum 5 programe de asistare a configurării clusterelor economice (instruire, consultanţă, analiză, strategie, plan de acţiune, pachete de proiecte prioritare, management, marketing); crearea unei reţele judeţene de colectare / valorificare cu ramificaţii locale pentru produsele agricole specifice. Pentru aceste activităţi economice, antrepozitele frigorifice şi capacităţile de semiindustrializare şi industrializare prin conservare pot fi create în Parcul industrial proiectat în Bistriţa. Exemple posibile sunt: pentru fructe: Năsăud, Şieu, Teaca, Braniştea, Lechinţa, Ciceu Mihăieşti, Josenii Bârgăului ş.a. pentru legume (inclusiv cartofi): Bistriţa, Beclean, Şintereag, Nimigea de Jos, ş.a. pentru cereale: Beclean, Reteag, Lechinţa, ş.a. pentru fructe de pădure şi ciuperci: Dimitriţa, Prundu Bârgăului, Zagra, Maieru, Măgura Ilvei, ş.a. pentru miere de albine: Bistriţa, Sângeorz Băi, ş.a.

Asigurarea valorificării superioare a deşeurilor lemnoase rezultate din prelucrarea primară a lemnului (rumeguş) prin brichetare sau peletizare. Proiectarea şi realizarea unor structuri de producţie în localităţile cu specific de exploatare şi prelucrare primară a lemnului.

În direcţia susţinerii unui turism responsabil în relaţie cu natura pot fi luate în considerare idei novatoare precum: înfiinţarea „Şcolii de Turism” care să asigure educaţia pe toate nivelele necesare, colaborarea cu entităţile relevante (ANTREC şi alte asociaţii, birouri judeţene, asociaţii sportive, formaţii culturale, meşteşugari etc.), să susţină dezvoltarea strategiei sectoriale pe turism, planul de implementare aferent şi să contribuie la managementul acestuia; înfiinţarea unui „Centru Judeţean pentru Turism de Aventură şi Sporturi Extreme”; dezvoltarea a minimum 5 reţele integrate de obiective turistice culturale şi naturale, sisteme de educare şi antreprenoriat, intervenţii de voluntariat; dezvoltarea şcolii pentru „Managementul Patrimoniului Cultural şi Natural”: ex. minimum 10 programe concrete pentru valorificarea integrată a capitalului cultural şi natural prin afaceri; derularea proiectelor de dezvoltare a competenţelor în domeniul inovării şi creativităţii în turism pentru a crea premize favorabile pentru crearea de servicii turistice novatoare, sofisticate.

În direcţia responsabilizării şi susţinerii noii generaţii pentru realizarea viitorului judeţului pot fi luate în considerare idei novatoare precum: dezvoltarea proiectelor de voluntariat: ex. minimum 10 iniţiative de voluntariat cu desfăşurare permanentă privind animarea teritoriului (cultură, natură, sport, economie, turism, antreprenoriat, tineret, seniori etc.); activarea unui ONG care să promoveze sloganul “tineret pentru dezvoltare inteligentă”; activarea unui ONG care să promoveze sloganul “tineret pentru creştere sustenabilă”; aplicarea unui pachet de minimum 50 măsuri concrete pentru reţinerea tinerilor şi creşterea familiilor; asigurarea unui pachet de minimum 50 de apartamente pentru tineri în regim de chirie avantajoasă pentru reţinerea forţei de muncă inteligente; asigurarea a minimum 20 dotări orientate pe servicii privind nevoile tinerilor din mediul urban şi cel rural.

În direcţia susţinerii dezvoltării durabile pot fi luate în considerare idei novatoare precum: elaborarea PATJ Bistriţa-Năsăud; configurarea asocierilor (structurilor coezive) aferente zonelor cu probleme şi obiective de dezvoltare comune (GAL-uri, sisteme urban-rural etc.); elaborarea PAT, strategii aferente, planuri de implementare, pachete de investiţii şi planuri de măsuri nestructurale aferente; fundamentarea programelor bugetare multianuale.

În direcţia diversificării abilităţilor resursei umane şi adaptării la cerinţele de pe piaţa forţei de muncă pot fi luate în considerare idei novatoare precum: program de catalizare şi diversificare a IMM-urilor potrivit configurării clusterelor economice: ex. minimum 100 IMM-uri; program de diversificare a IMM-urilor în servicii de turism: ex. minimum 80 IMM-uri; valorificarea economică a multiculturalităţii şi interconfesionalismului: ex. minimum 50 de locuri noi de muncă; înfiinţarea „Şcolii de Arte şi Meşteşuguri” pentru regenerarea artelor şi meşteşugurilor tradiţionale, inclusiv minimum 15 inserţii anuale pe piaţa forţei de muncă; susţinerea a minimum 12 spin-off-uri pe lângă extensia UTC-N la Bistriţa; înfiinţarea „Şcolii Seniorilor” în care minimum 50 seniori să fie asistaţi pentru lansarea de afaceri inovative.

În direcţia reducerii ratei sărăciei pot fi luate în considerare idei novatoare precum: dezvoltarea a minimum 5 întreprinderi sociale în zonele sărace; dezvoltarea a minimum 5 inserţii economice (formare, atragere investiţie şi asigurare facilităţi, angajare); acordarea a minimum 50 burse pentru tineri din zonele rurale sărace pentru urmarea liceului/şcolii tehnice, urmată de asistenţă pentru inserţie pe piaţa muncii; acordarea a minimum 20 burse pentru tineri din zonele rurale sărace pentru urmarea facultăţii şi asistenţă pentru inserţie pe piaţa muncii; asistenţă tehnică gratuită şi instruire antreprenorială pentru persoane defavorizate; dezvoltarea unui program de „coaching” pentru minimum 80 afaceri mici în mediul rural sărac; activarea a câte un ONG/zonă săracă, condus de lideri locali care să gestioneze mobilizarea resurselor pe piaţa muncii, identificarea de soluţii de muncă la domiciliu, identificarea talentelor, antreprenorilor, asistarea şi inserţia etc.; activarea a minimum 5 grupuri de suport în zonele sărace şi îmbătrânite pentru rezolvarea unor probleme specifice: boli cronice, consiliere psihologică, activităţi comune; mobilizarea grupurilor de asistaţi în proiecte în interesul comunităţilor şi pe piaţa muncii.

Programele cu finanţare din fonduri europene precum: Orizont 2020, Politica de coeziune 2014-2020, COSME 2014-2020, Noua PAC 2014-2020, Acordul Cadru de Parteneriat şi strategiile orizontale şi sectoriale, etc. reprezintă surse potenţiale de finanţare a proiectelor din cadrul strategiei.