”Judeţul Bistriţa-Năsăud dispune de o reţea de drumuri publice în lungime totală de 1581 (2011) km dintre care 321 km reprezintă drumuri naţionale. Din totalul drumurilor publice 380 km sunt drumuri modernizate în anul 2010, iar 369 km sunt drumuri modernizate în anul 2011, în majoritate porţiuni ale unor şosele de interes naţional şi internaţional (289 km drumuri naţionale la nivelul anului 2011). În interiorul judeţului, legăturile sunt asigurate de 1279 km de drumuri judeţene şi comunale (2012), dintre care 83 km sunt modernizate, iar pe 404 km sunt acoperite cu îmbrăcăminţi uşoare.
Creşterea infrastructurii rutiere în perioada 2005-2011 a fost de 1,05%, în timp ce media înregistrată la nivelul regiunii Nord-Vest a fost de 5%, iar la nivel naţional de 4,7%.
Problema majoră, în ceea ce priveşte infrastructura rutieră, este dată de creşterea semnificativă a parcului auto, a traficului rutier (marfă şi de persoane) fapt ce impune modernizarea în continuare şi întreţinerea corespunzătoare a reţelei de transport rutier, atât pe drumurile naţionale, cât şi pe cele judeţene.
Alături de drumurile naţionale sau judeţene o atenţie aparte ar trebui să fie acordată drumurilor comunale sau forestiere având în vedere importanţa acestora în valorificarea potenţialului turistic, piscicol sau cinegetic de care dispune judeţul Bistriţa-Năsăud.
De asemenea se remarcă o lipsă de capacitate rutieră şi de infrastructură (modernizări şi lărgiri de drumuri, drumuri noi, tuneluri, căi de acces în regim de drum expres etc.) care să îi susţină dezvoltarea. Cu toate că activitatea economică creşte constant nu există şosea de centură practicabilă pentru nici unul dintre oraşele sau municipiul din judeţ, ceea ce obligă tot traficul de tranzit să treacă prin oraş.
Reţeaua de căi ferate care traversează judeţul Bistriţa-Năsăud are o lungime de 285,251 km, din care 179,627 km (161,527 km – linii simple şi 18,100 km – linii duble) sunt electrificate, iar 105,624 km sunt linii ferate simple neelectrificate. Serviciile feroviare sunt operate cu precădere de companiile de stat SNTFC CFR Călători S.A. şi SNTFM CFR Marfă S.A. În judeţul Bistriţa-Năsăud două dintre rutele de călători, Sărmăşel – Şieu Măgheruş, Bistriţa Nord – Bistriţa Bârgăului, au fost preluate de operatori privaţi Regio Trans, respectiv Via Terra Spedition.
Reţeaua de distribuţie a apei potabile la nivelul judeţului este în lungime totală de 1.020,2 km (466,8 km la nivel urban; 553,4 km la nivel rural). Lungimea totală simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile măsoară în municipiul pe care îl deserveşte (Bistriţa), 366,6 km şi 100,2 km în cele 3 oraşe.
Numărul localităţilor, la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud, cu instalaţii de canalizare publică este de 13 (anul 2011), lungimea totală simplă a conductelor de canalizare măsurând 427,2 km.
La nivelul judeţului Bistriţa- Năsăud, lungimea simplă a conductelor de distribuţie a gazelor naturale a crescut de la 639 km cât măsura în anul 2009 la 691,6 km în anul 2011, în timp ce numărul localităţilor în care se distribuie gazele naturale a crescut la peste 59 de localităţi (EON GAZ DISTRIBUTIE S.A.), la care se adaugă cele la care distribuitorul este firma SC GPL Concordia Cluj. La reţeaua de distribuţie a gazelor naturale din judeţ, sunt racordate, între cele 59 localităţi, 1 municipiu şi 2 oraşe.
Lucrări de electrificare necesare a fi realizate la nivelul judeţului în perioada următoare sunt: 1. electrificarea gospodăriilor neelectrificate – 3.832, dintre care 916 în zone urbane şi 2.916 în zone rurale; 2. linii electrice noi. Valoarea estimată a lucrărilor necesare ar fi de 128.182.000 lei.
Lucrări de dezvoltare a reţelelor electrice necesare a fi realizate la nivelul judeţului în perioada următoare sunt: 1. Staţie nouă de transformare de 110 kV in zona viitorului Parc Industrial; 2. Linie nouă de 110 kV Leşu – Rodna de 12 km lungime pentru creşterea siguranţei în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor din zona Rodna şi Valea Ilvei; 3. Linie nouă de 400 kV pentru Transelectrica de 105 km lungime în judeţul Bistriţa-Năsăud. Lungimea totală a liniei între staţia de transformare 400 kV Gădălin (jud. Cluj) şi Staţia de transformare 400 kV Suceava va fi de 162 km; 4. Staţie nouă de transformare de 400 kV pentru Transelectrica în zona localităţii Sigmir; 5. Linie nouă de 110 kV Sigmir – Bistriţa de 9 km lungime.
În anul 2013, serviciul de transport public este asigurat de un număr de 111 de autobuze şi microbuze: 62 autobuze şi 49 microbuze.
Deşi judeţul este străbătut de un drum european, poziţia sa este periferică faţă de coridoarele de transport pan-europene care străbat România. Judeţul se confruntă cu mari disparităţi de dezvoltare şi modernizare a drumurilor judeţene, iar densitatea de drumuri este mult sub media europeană.
Drumurile comunale, cele care asigură legătura între comune şi oraşe sunt, de asemenea, degradate şi cu soluţii tehnice depăşite nepermiţând un acces facil spre aceste zone care se găsesc astfel într-o evidentă izolare. Este necesară re-proiectarea drumurilor de acces la zonele industriale în dezvoltare, corelate cu dezvoltarea transportului intermodal.
O altă problemă este dată de lipsa unei infrastructuri de acces la zonele cu potenţial turistic ale regiunii, în special de turism montan, care se află într-o stare de uzură avansată; astfel nu pot fi puse în valoare zonele de tradiţie turistică şi care au un potenţial de dezvoltare important cum ar fi Munţii Rodnei.
Lipsa de trasee alternative pentru vehicule cu tracţiune animală şi agricole sau pentru biciclişti face ca circulaţia să fie greoaie şi nesigură. Realizarea în mică măsură a lucrărilor de întreţinere a infrastructurii şi modernizare a materialului rulant a alterat în mod semnificativ calitatea transportului feroviar. Infrastructura sub-dezvoltată şi ne-modernizată la standarde europene afectează atât siguranţa, cât şi calitatea (timpi de deplasare mari) creând presiuni pe infrastructura rutieră şi afectând negativ mobilitatea în cadrul regiunii.
Acţiuni planificate: să nu mai existe drumuri judeţene de pământ şi peste 60% din drumurile judeţene pietruite să fie asfaltate; peste 50% din drumurile comunale de pământ să fie pietruite sau asfaltate; reabilitarea şi fiabilizarea reţelei feroviare existente (relativ extinse) în judeţ, în condiţiile în care procesul de modernizare a gării Bistriţa este în derulare. Asigurarea în minimum 10 ani a unor legături intra şi interregionale eficiente cu “centrele de interes (Cluj – pentru acces aeroport: în max. 1 oră, Bucureşti – capitala)”. Realizarea unui racord feroviar la Sărăţel (max. 2 km cale ferată şi un pod) pentru ca trenurile pe ruta Cluj sau Baia Mare → Dej → Sărăţel → Deda → Braşov să treacă prin Bistriţa, reabilitarea şi fiabilizarea căilor rutiere naţionale şi judeţene intra şi interregionale către judeţele limitrofe; să fie cel puţin începute lucrările de străpungere pentru asigurarea legăturilor rutiere între nordul şi sudul judeţului, prin zona montană; asigurarea unui punct rapid de legătură aeriană cu municipiul Bistriţa prin realizarea unui aeroport pentru aeronave de mici dimensiuni de tip charter; realizarea centurii Livezile – Slătiniţa – Tărpiu – Blăjenii de Jos; preluarea traficului greu pe relaţia Vatra Dornei – Reghin sau Reghin – Năsăud prin legarea capetelor şoselei Monariu-Jelna la DN 17”.
(Din Strategia de dezvoltare a judeţului Bistriţa-Năsăud pentru perioada 2014-2020)
Dati-mi voie sa fiu reticent in ceea ce priveste realizarea acestor obiective in intervalul preconizat. Pot sa confirm, totusi, ca in domeniul electroenergetic, aceste investitii sunt dorite de mult, unele chiar din anii ’80, si ar fi deosebit de utile.