Struțul are un nou adversar care consideră că ”nu ne reprezintă pe noi, ca municipiu” și nu ar trebui să fie mascota Bistriței. Este actualul primar Gabriel Lazany, în opinia căruia artiștii ar trebui consultați când se iau astfel de decizii.
”Cultura nu a fost implicată în viața cotidiană a municipiului (…) S-a făcut un logo de identificare vizuală a municipiului, dar eu nu cred că au fost consultați în vreo privință artiștii bistrițeni. Nu cred că struțul respectiv ne reprezintă pe noi ca municipiu. Cred că artiștii bistrițeni trebuiau consultați, să vină ei cu un proiect, pentru că ei simt Bistrița altfel decât să facem un concurs de soluții și să vină să dea identificarea vizuală cineva din Craiova”, a spus primarul Gabriel Lazany într-o emisiune la postul local de televiziune AS-TV.
În realitate însă, propunerea ca struțul să fie mascota orașului a venit chiar din partea comunității artiștilor.
În 2011, când primar era Ovidiu Crețu (PSD) Consiliul Local a decis că oraşul Bistriţa va fi promovat turistic ca şi ”poartă a Transilvaniei” şi va avea struţul drept mascotă. Sloganul ”Bistriţa – Poarta Transilvaniei” a fost propus de Bogdan Dănilă, sigla e o reprezentare stilizată a Bisericii Evanghelice şi a Ansamblului Sugălete şi este propusă de istoricul de artă Vasile Duda, iar mascota – struţul cu potcoava în cioc, este o variată propusă tot de Vasile Duda.
Struţul cu potcoavă în cioc era ornament de coif al regilor din familia de Anjou şi e considerat simbolul care se opune nobilimii maghiare. În secolul al XVI-lea, comercianţii au considerat struţul simbol al poziţiei orientale între oraşele Europei şi potcoava un simbol al norocului.
Bistriţa este una din cele şapte cetăţi construite de saşi în Transilvania (Siebenburgen), alături de Sighişoara, Mediaş, Sebeş, Sibiu, Braşov şi Orăştie. Sighişoara s-a promovat ca singura cetate medievală locuită, Sibiul ca oraş cultural european, iar Braşovul oscilează între Biserica Neagră, Poiana Braşov sau Piaţa Sfatului cu Festivalul “Cerbul de Aur”. Celelalte oraşe din Siebenburgen au rămas cu un statut secundar şi nu au un brand contemporan de promovare.
În acest context, Primăria Bistriţa a optat pentru promovarea oraşului ca unul al pasajelor având ca semn Ω, un semn plastic al oraşului, struţul ca mascotă, iar potcoava ca suvenir.
În 2020, fostul primar a luat struții și merele din fibră de sticlă de pe străzi. Struții au ajuns în curțile unor grădinițe.
Cred ca este clar pentru totdeauna Ca struțul este stema Bistriței, și nu avem ce discuta!
Nu ștergem istoria, ca și Comuniștii sau ca și Woke!
https://ro.m.wikipedia.org/wiki/%C8%98apte_Scaune
1. Întrebați ISTORICII
2. Pe baza răspunsului primit, vorbiți cu oamenii de MARKETING
3. În urma discuțiilor cu istoricii și cei de la marketing, ARTIȘTII sunt invitați să creeze stema, dar nu de capul lor, ci conform informațiilor primite de la istorici și de la agenția de marketing.
Este o misiune imposibilă, pentru ca Bistrița nu are nimic special!
Cetatea, zidul cetății nu mai exista, vin turiștii și sunt dezamăgiți
Biserica Evanghelică, fiecare oraș are câte o biserică impunătoare, o catedrală ceva, deci nu e nimic special.
Multe cartiere sunt de blocuri , nimic special
Biserica , pietonalul, străzile pietruite, felinarele, zona Sugalete , dar cum le reprezinți grafic, SIMPLIFICAT.
Și de unde știe privitorul ca e vorba de Bistrița, și nu Praga, Krakowia, Lviv, Gyor, Ljubljana sau orice oraș din Europa Centrală?
Cred ca se dă prea mare importanță unor astfel de proiecte, cu frunză Elenei Udrea, de nu știe nimeni de ea.
Dacă mă întrebați care e stema orașului Odense, Esbjerg etc, nici naiba nu știe,
Cred ca muncim degeaba, sa ne aflam in treaba, asa ca și cu Poarta Transilvaniei, doar noi am auzit de ea.
In sfarsit avem un Primar cu mintea multa si functionala.Domnule primar LAZANI !
Nu uitati ca strutii, merele si ouale gigant amplasate din pixul fostului primar rosu OTC au dat numele orasului nostru in CARACALUL TRANSILVANIEI adica un fel de oras al bolunzeniilor hazlii.
Dumneavoastra trebuie sa vegheati ca asemenea apucaturi sa nu se mai repete dar atentie mare la conduita, sa nu alunecati in extreme si sa va erijati in singurul cunoscator la toate.
Aici este baiul mare al Primarilor din Romania. Grija mare la aceste aspecte. Va rog mult sa le luati ca sfaturi de la un om cu experienta si care uraste tare aroganta . Sunteti bistritean nascut aici si stiti bine ca bistritenii nu prea suporta astfel de modele ca cele din trecut.
Sarbatori Frumoase !
Bistriţa este singurul oraş din Transilvania care are pe stema să însemnele unei case regale prestigioase şi importante pentru Evul Mediu european. Stema oraşului Bistriţa este totodată însemnul heraldic cu cea mai mare vechime din România şi, posibil cel mai vechi din întreaga Europă. Oraşul Kosice din Slovacia se mândreşte că ar avea cea mai veche stema din Europa, având chiar un monument în centrul oraşului care faptul că la 1369 acelaşi Ludovic cel Mare i-a acordat dreptul de a avea un însemn heraldic propriu. Bistriţa avea însă stema proprie cu cel puţin doi ani înainte, acordată probabil în urma vizitei făcute de monarh în cursul anului 1366.
Prin prezenţa şi emiterea de documente regale de aici – putem afirma că Bistriţa a fost pe vremea regelui Ludovic capitala României de azi.
Tatăl său a fost Carol Robert de Anjou francez pe linie paternă, nepot al regelui Franţei şi german pe linie maternă, nepot al împăratului Germaniei şi ducelui Austriei, Rudolf de Habsburg. Mama sa a fost Elisabeta, prințesă a Poloniei, sora ultimului rege din dinastia Piast, Cazimir cel Mare al Poloniei. A fost cel mai important membru al Casei Capetiene de Anjou, casa regală descendentă a regilor Capetieni ai Franţei şi ai regilor Angevini ai Angliei şi Ierusalimului.
Ludovic cel mare a fost unul dintre monarhii cei mai activi de la sfârșitul Evului Mediu. A fost rege al Ungariei şi al Croaţiei intre (1342 – 1382) și al Poloniei (1370 – 1382). Şi-a extins controlul teritorial la Marea Adriatică prin stăpânirea Dalmației şi Bosniei în cadrul Coroanei Ungariei iar conducătorii Serbiei și Bulgariei au devenit vasali săi. A fost în competiție pentru Regatul Neapolelui pe care l-a capturat in cateva randuri, A petrecut o mare parte a domniei sale în războaie pe care le-a purtat din Lituania până în Balcani și din hotarele Moldovei pană în Republica Venețiană cu un succes militar imens şi este primul monarh european care a intrat în coliziune cu turcii otomani.
Ludovic cel Mare a fost primul rege care a cuprins sub sceptrul său întregul teritoriu locuit de romani. Astfel Nicolae Alexandru, Vladislav I şi Radu I, domni ai Ţării Româneşti au fost, pe rând vasali ai lui Ludovic cel Mare. Descălecatul Moldovei a fost un rezultat indirect al luptelor duse de regele Ludovic Cel Mare al Ungariei împotriva Hoardei de Aur, pentru a îndepărta pericolul reprezentat de tătari de granița Carpaților. Armata ungară a trecut munții între 1345 și 1347, i-a învins pe tătari, iar regele Ludovic a decis să înființeze în teritoriul eliberat o marcă de graniţa adică un teritoriu tampon, dar supus Coroanei Ungariei, în fruntea căruia l-a numit pe Dragoș.
În cursul unei domnii de peste patru decenii, regele Ludovic a ajuns în Transilvania în șapte rânduri. În cursul anului 1349 când are loc cea de-a doua vizită a sa in Transilvania este atestata prezenta sa în 15 septembrie la Bistrița. O nouă vizită are loc în cursul anului 1366 când regele vizitează din nou oraşul liber regesc Bistriţa prilej cu care cere judelui Bistriţei judecarea unui litigiu de posesie asupra unei păduri intre românii din Petriş şi saşii din Satul Nou. Documentul prin care magistrul Bistriţei întăreşte dreptul de proprietate al romanilor este întocmit şi semnat sub ochii regelui Ludovic.
Importanța pe care o avea Bistriţa în acea perioadă reiese şi din atenţia pe care Ludovic cel Mare i-a acordat-o încă de la începutul domniei sale. Astfel:
· 1349: Bistriţa a primit din partea regelui Ungariei, Ludovic de Anjou, statutul „civitas”.
· 1353: Prin actul regelui Ludovic de Anjou, din 24 aprilie 1353, oraşul Bistriţa capătă dreptul de a organiza un târg anual scos de sub jurisdicţia voievodală ori nobiliară. (cu 11 ani înaintea Brasovului)
Bistriţa devine astfel printre primele dacă nu chiar primul oraş liber regesc din Transilvania. Acestor oraşe le-au fost acordate anumite privilegii de rege pentru a limita controlul nobilimii maghiare fiind astfel justificată titulatura de „regal”, și au exercitat o formă de auto-guvernare în legătură cu afacerile lor interne fiind, prin urmare, „libere”. Bistriţa dobândeşte acest statut în secolul 14 din partea regelui Ludovic de Anjou, mult înaintea altor oraşe importante din Transilvania cum ar fi Clujul (1405) sau Sibiul (după 1458).
Concomitent cu acordarea statutului de oraş liber, cel mai puternic monarh european al vremii sale acorda Bistriţei dreptul de a purta simbolurile sale. În forma lui iniţială (1367) aceasta cuprindea un scut despicat având în stânga trei flori de crin, în dreapta trei brâuri; timbrat cu o coroană având în creștet un cap de struț încoronat cu o potcoavă în cioc. De-a lungul Evului Mediu a fost un obicei general al monarhilor de a conferi unor localităţi dreptul a folosirii unor părți a propriilor însemne heraldice. Este probabil că localităţile să fi plătit pentru acest privilegiu unele servicii către rege, de exemplu, plătind impozitele în avans, sau într-o sumă forfetară. Se poate deci presupune că Bistriţa a fost una dintre cele mai bogate așezări din regiune, în perioada de după invazia mongolă din Ungaria.
Poate o tichie de mărgăritar să ne reprezinte mai bine.
Domnule Toniuc.
In conitiile de astazi cand statul te vrea prost iar organigrama scolara este in plop si ISTORIA ca materie deosebit de importanta care defineste trecutul si prezentul unei natii nu se ma face in scoli.
Toata descierea facuta de d-vs nu mai intereseaza decat un 2-3% din populatia acestui oras care are o varsta inaintata si care a fost scolita in directia aceasta adica o pregatire serioasa medie spre superioara si care a reusit inainte de anii 90 sa aiba o cultura generala bine conturata.
Acum la tinerii nostri si pensati singura mare preocupare este detasarea de toate aceste informatii si plecatul din aceasta tara corupta .
Si sa nu uitam ca la indemana se gasesc retelele de socializare pline ochi de prostioare si informatii de doi bani unde continutul face casa buna cu analfabetismul functional in numar urias , peste 40%. Sunt pline aceste forme de informare (daca se mai pot numi asa) de lucruri simple,false care cu prostia cititorului face casa buna, doar aici se simt bine si in nici un caz rasfoind carti care nu pot fi intelese.
Totusi magariile votate in CL si pe vremea d-vs nu pot fi acceptate la nesfarsit.
Sa fim seriosi.
Aici in taranimea din Bistrita este buricul pamantului si centrul Europei legat de povestea strutului .
Ei nici chiar asa, cred ca este o exagerare nevinovata plina de un patriotism ceausist.
Ce nu înțelegeți, struțul trăiește în Africa iar Bistrița e oraș bananier, de aia are simbol struțul. Nu ursul, nu cerbul, nu râsul, nu bizonul. Ci struțul. Bine că nu e girafa. De altfel, din scurta istorioară povestită de dl Toniuc înțeleg că în Bistrița au fost tot felul de domnitori, numai români nu. Maghiari, sași, croați, polonezi, marțieni, numai români nu. Chiar și struțul era simbolul lui Anjou, acest rege cu nume neaoș dacic. Opinca este potrivită ca simbol. Măcar e ceva de pe meleagurile noastre.
Cămila nu ar fi mai potrivită? Doar că e nevoie de o dezbatere aprofundată dacă să fie cu o cocoașă sau cu două ! Eu cred că locuitorii județului au o rezistență mare la întreruperea furnizării apei chiar și câteva zile precum cămila !
Vine Moșul – cu căruțul,
Pe care i-l trage struțul,
Iar din lipsă de zăpadă,
Face-o nouă escapadă,
Sapă și stârpește spinii
Și scoate din vetre pinii,
Taie lemne prin parcele,
La români le dă surcele,
Ia omătul cu-mprumutul,
Pe pârtii ne-astupă lutul,
La ververițe-n culcușuri,
Le plasează vârticușuri,
Pe arcade și-n verande,
Le împletește ghirlande.
Moșul târgului de mere,
Cu nămeți și cu himere,
Moșul târgului de struți,
Cu nămeți dați dispăruți.
Moșul Târgului Byzantz,
Cu nămeți luați din șanț.
Astăzi însă, noul cneaz,
Proclamă — ca la Izlaz:
Locul struțului pe pustă,
Să-l ia pajura-augustă!
Sa ne traiesti stimate poet anonim.
Mare adevar contin versurile dumneavoastra.
La Multi Ani !
De ce vreți (vrem) să fim mai mult decât suntem ? Ăștia suntem, să ne vedem în lungul nasului. Bine a zis Slavici : Omul sa fie multumit cu saracia sa, caci, daca e vorba, nu bogatia ci linistea colibei tale te face fericit”. Ce atâtea simboluri fără simbolistică ? Puneți mâna și faceți treburi utile pentru obște. De simboluri se va ocupa istoria.
Răspunsul este chiar în fața noastră: cei care pot citi printre rânduri fără a fi doar „utilizatori pasivi de cuvinte” vor înțelege ce-l deranjează pe domnul Lazany. Nu e vorba de struț, ci de o campanie bine mascată de demolare a tot ce s-a construit înainte, doar ca să lase impresia că „marele Dorel al Bistriței” a început totul de la zero.
Ce urmărește? Simplu: haos strategic bine cosmetizat ca „reformă”, ștergerea amprentelor fostei administrații pentru a-și grava propria ștampilă, și desigur, o publicitate continuă. Că doar nu-i prima dată când cineva susținut de „Cosa Nostra județeană” își face numele mare pe spinarea deciziilor… îndoielnice. Mascota orașului? O știre de fundal; adevărata mascotă pare să fie însăși ambiția de a șterge orice urmă a trecutului – indiferent dacă funcționa sau nu.
Unde este Poarta Transilvaniei ?!🤣
Au venit oaspeți la mine şi chiar au vrut să vadă aceea Poartă a Transilvaniei şi nu am ştiut unde se află aşa că până la urmă ne-am dus la Figa.
Dragi cititori,domnul Toniuc a incercat sa va prezinte un rezumat al istoriei si simbolului heraldic al acestui vechi oras! Cine intelege bine,cine nu,nu! De ce strutul? Din nou simbolistica……Ne convine sau nu,Transilvania apartine Romaniei doar din 1918! Mai nou si mai important decat Poarta Transilvaniei este minunata Via Transilvanica -drumul care uneste…..Asa ca,lasati stema in pace!
Adevărata mascotă ar putea fi chiar…primarul ales cu și prin fals, nu?
Opinia publică. STRUȚUL – FUNDA și cu P. COLUMNA😂. .
De ce ne trebuie o mascotă?
Va alerga mascota-strut in pauza pe la meciurile Gloria?
Cel mai bine cred ca ne reprezinta sula aia mare din fata prefecturii.
Propun ca asta sa fie simbolul acestui oras trist si lesinat.
Adevărul e că pe–- 🙂 Struț nu-l prinzi niciodată! Că pe ASTIA cu „investițiile, ” delapidările, fondurile FMI etc :))
MiMi! Coiotul și Struțul:
„Coyote And The Road Runner In „Lickety-Splat”
https://youtube.com/watch?v=XgKf7IHQPkY&feature=shared