Dacă nu suntem în stare să ne facem propriile autostrăzi, să îi lăsăm pe alţii

Dacă nu suntem în stare să ne construim propriile autostrăzi, măcar să-i lăsăm pe alţii să o facă, a declarat, la Bistriţa, europarlamentarul Norica Nicolai care a cerut Guvernului României să susţină proiectul „Via Carpathia”, autostrada care să lege Varşovia de Sofia, atât cu scop economic, cât şi militar.

„De când m-am întors la reuniunea NATO de la Varşovia şi cer Guvernului României, care a avut în urmă cu o săptămână o întrevedere cu guvernul polonez, să susţină proiectul Via Carpathia. Noi, în Parlamentul European, împreună cu colegii cehi, unguri şi bulgari dorim în mod deosebit ca, la planificarea bugetară următoare acest proiect să fie prioritar. Înseamnă o autostradă care să pornească de la Varşovia şi să se termine la Sofia. Dorim acest lucru din două raţiuni: o posibilitate de integrare economică a estului care s-a dezvoltat şi care are nevoie să intensifice schimburile comerciale mai mult în partea de est pentru că toţi ne ducem economic spre vest, dar avem nevoie de colaborare şi între noi, iar al doilea motiv este nevoia urgentă de planificare strategică. Am adoptat un concept de multiplicare a forţelor NATO pe estul Europei şi atunci o autostradă ar permite o deplasare mult mai rapidă a trupelor NATO de la nord – unde sunt probleme cu ţările baltice şi cu relaţia cu Rusia – spre sud. Încă noi nu avem o problemă stringentă cu Rusia, doar vecinătatea cu Ucraina ne creează nişte probleme, dar pentru că şi polonezii, şi noi, ne-am bătut în PE, cer Guvernului României să susţină acest proiect ca el să fie prevăzut în viitoarea programare bugetară de care noi am început să ne ocupăm acum”, a spus Nicolai.

Europarlamentarul a spus că e important ca ţările din estul Europei să facă împreună această autostradă.

„Dacă nu suntem în stare să le facem pe celelalte care ne creează coeziune în interior, măcar să avem această autostradă pe flancul estic din cele două raţiuni: economice şi militare. Autostrada se va face din bani europeni, nu se pune problema de efort financiar al statelor membre. Marile culoare de transport europene s-au epuizat, unii au fost interesaţi să finalizeze proiectele de infrastructură mare. Noi, acum, cerem ca acest proiect să fie finanţat din bani europeni şi să fie unul din marile proiecte strategice ale bugetului UE şi sper să şi reuşim. Toţi ne batem pentru acest proiect. Profit de faptul că vom avea preşedinţia la anul şi cred că Guvernul României are această obligaţie să-l susţină ca una dintre priorităţile noastre”, a spus Norica Nicolai.

Europaramentarul a spus că se impun aceste investiţii într-o ţară în care „dacă ai respecta toare regulile de circulaţie, faci de la Bucureşti la Arad 18-19 ore, ceea ce spune foarte mult despre nivelul în care suntem în momentul de faţă”.

Autostrada „Via Carpathia” este de mai mulţi ani inclusă pe lista proiectelor internaţionale rutiere în care este implicată România. Ea apare de fapt şi pe site-ul Companiei de Autostrăzi, existând două variante de traseu. Ruta principală constă în construirea unei autostrăzi pe traseul Borş (la graniţa cu Ungaria, acolo unde trebuie să ajungă şi Autostrada Transilvania)-Oradea-Arad-Timişoara-Lugoj-Drobeta Turnu Severin-Vînju Mare-Calafa (la graniţa cu Bulgaria).O parte din autostradă deja există, între Arad şi Lugoj. Lungimea totală a autostrăzii este de 462 km.

Ruta alternativă care apare pe site-ul CNADNR are o lungime de 936 km, are avantajul că urmăreşte în mare parte traseul vechiului Coridor 4, unde există deja autostradă, mai puţin tronsonul Sibiu-Piteşti, dar nu face conexiunea cu Marea Mediterană, ci doar cu Marea Neagră, la Constanţa. Autodstrada ar urma traseul Borş-Oradea-Arad (momentan nu exisă autostradă acolo), şi de acolo ar urma să se lege de autostrada de pe vechiul coridor IV, care este construită deja în mare parte: Arad-Timişoara-Lugoj-Deva-Orăştie-Sibiu-Piteşti-Bucureşti-Constanţa.

Proiectul a fost inițiat în 2006 când miniștrii de transport din Polonia, Lituania, Slovacia și Ungaria au semnat „o declarație comună pentru extinderea rețelei trans-europene de transport prin crearea unei rute mai scurte de-a lungul axei nord-sud care va conecta cele patru state”. În 2010 reprezentanții ministerelor Transporturilor din cele șapte țări europene au semnat în Polonia o declarație prin care un traseu va fi extins și în România, Bulgaria și Grecia. În martie 2016 au fost semnate ultimele documente la Varșovia, anunță AFP.