Actualitate Social

Tănase Dumitru: Extinderea Aerodromului Unirea este necesară. Bistriţa ar intra în circuitul aviatic

INTERVIU - Extinderea Aerodromului de la Unirea nu este un moft al cuiva, ci o necesitate dacă vrem să ne prezentăm onorabil în faţa străinilor care vor veni într-un număr mare pe calea aerului să ne viziteze. Omul de afaceri Tănase Dumitru, cel care administrează aerodromul, spune că în luna iunie vor ateriza la Unirea 50 de aeronave care survolează cu scop turistic România.

Cât de importantă este extinderea aerodromului de la Unirea?

Este foarte importantă extinderea aerodromului fiindcă astfel Bistriţa ar intra în circuitul aviatic al României şi ar avea o identitate din punctul de vedere al transportului şi al comunicaţiilor. În plus, li s-ar oferi posibilitatea oamenilor să  ajungă la Bistriţa într-un mod mult mai simplu şi mult mai eficient şi rapid, evitând această infrastructură precară pe care o are Bistriţa din toate direcţiile mai puţin Moldova şi Cluj.

Spuneţi-mi ce avem acum şi ce se doreşte să se facă.

Acum avem o pistă înierbată cu lungimea de 600 de metri care e destinată aproape exclusiv aeronavelor de agrement ultrauşoare. Intenţionăm să lungim această pistă la minimum 800 de metri cu un balizaj corespunzător pentru navigaţie de zi şi de noapte, navigaţie la vedere, nu intrumentală fiindcă instrumental deja înseamnă aeroport, dar o navigaţie la vedere de zi şi de noapte ar satisface o categorie a aviaţiei foarte dezvoltată în ultimul timp în România. Pentru aterizare şi decolare în siguranţă pe această pistă este nevoie şi de anexele necesare desfăşurării zborului în bune condiţii, respectiv un turn de control, aparatură de control de radionavigaţie şi de o sală de briefing unde echipajele care operează pe acest aerodrom să-şi poată pregăti următorul zbor în condiţii optime.

La ce valoare se ridică aceste investiţii?

Eu am estimat că e nevoie de circa 150.000 de euro, bani din care să se facă aceste dotări minime, începând cu turnul de control şi aparatura de radionavigaţie, balizajul luminos al pistei pentru navigaţie noapte şi alungirea pistei la 800 de metri cu lucrările aferente de infrastructură. Aceste lucrări sunt necesare pentru extindere. Până acum s-au făcut lucrări de drenaj, de colectare a apei şi cele de realizarea unei suprafeţe netede şi înierbate corespunzător ca aeronavele să poată decola şi ateriza în siguranţă.

Există interes pentru ca aerodromul să fie extins?

Da, există. În 2012, de exemplu, oameni de afaceri din Bistriţa au plecat de pe aerodrom cu aeronave de patru locuri fie la Budapesta, fie la Bucureşti sau în alte oraşe. Mai nou, Camera de Comerţ şi firma Leoni şi-au exprimat intenţia de a folosi serviciile de aviaţie. Leoni, de exemplu, trebuie să facă ocazional livrări foarte urgente care necesită închirierea unei aeronave pentru a le onora. Membri ai Camerei de Comerţ şi-au exprimat şi ei intenţia de a utiliza acest aerodrom în scopuri de business. Şi-au dat seama mulţi că astfel pot călători într-un regim de siguranţă mai bun şi mult mai rapid.

Cum s-ar putea face investiţia pentru extinderea aerodromului? V-aţi gândit la un parteneriat public-privat?

Nu ştiu care e deschiderea Primăriei Bistriţa şi a Consiliului Judeţean. Cert este că acesta este un aerodrom destinat judeţului, nu doar municipiului. S-ar putea opta pentru un parteneriat public-privat cu Primăria Bistriţa şi CJ în realizarea acestui obiectiv care, zic eu, pe termen lung este un element important de dezvoltare al acestui judeţ şi mai ales al municipiului.

Vin şi străini care aterizează pe acest aerodrom?

Da. S-a întâmplat şi în anii trecuţi, deşi nu am prea vorbit despre asta. A fost greşeala mea, dar acum voi face demersurile necesare pentru a aduce la cunoştinţa publicului larg că anul acesta se va întâmpla ceva deosebit. O asociaţie de aviaţie franceză, în parteneriat cu Aeroclubul României şi Autoritatea Aeronautică Română, face un raid de vizitare a României, un tur prin toată ţara. În acest periplu e inclusă şi Bistriţa, aşa că vă pot spune, cu certitudine, că în luna iunie, în a doua jumătate, vor ateriza aici 50 de aeronave, respectiv o sută de piloţi pe care îi aşteptăm cu tot dragul. Suntem convinşi că se vor bucura de peisajele de la noi şi de ospitalitatea noastră.

Iată că există şanse să ne promovăm, să ne facem cunoscuţi…

Acesta este şi scopul. Pe lângă nevoia de a călători mult mai rapid şi în deplină siguranţă putem dezvolta un punct turistic în care oamenii din întreaga Europă care au această pasiune să vină la Bistriţa în condiţii de siguranţă. De aceea ne dorim extinderea aerodromului şi dotarea lui cu toate cele necesare, aşa cum prevăd regulamentele şi legislaţia în vigoare.

Credeţi că se poate întâmpla ceva în acest sens până în iunie?

Noi încercăm măcar mărirea pistei fiindcă e cea mai importantă acţiune cu care trebuie început. Celelalte investiţii se pot face pe parcurs, pe măsură ce voma vea bani.

Sunt şi alţi bistriţeni interesaţi de zbor?

Da, vă pot confirma faptul că, la ora actuală, sunt trei oameni de afaceri din Bistriţa care fac deja şcoala de piloţi. Oamenii vor să ştie cum pot să acceadă spre acest domeniu. Eu m-am străduit pe cât am reuşit să aduc instructori la Bistriţa, aeronave cu care să se poată face şcoala. Intuiesc că, într-un viitor nu foarte îndepărtat, Bistriţa va avea mai mulţi piloţi, nu neapărat oameni de afaceri, ci oameni pasionaţi de zbor.

Ne puteţi spune cât costă să faci şcoala, cât costă un avion?

O aeronavă care să-ţi satisfacă nevoia de a zbura poate costa 5.000 de euro, dar şi 10 milioane de euro. Cursurile de pilotaj costă diferit în funcţie de categoria pe care o urmezi. Aviaţia, ca şi şcoala de şoferi, e împărţită în mai multe categorii în funcţie de tipul de aeronavă. Pentru pilotarea unui avion ultrauşor, şcoala de pilotaj costă în jur de 4000 de euro şio durează 40 de ore teorie şi 40 de ore pratică. Dacă ar fi să o comparăm cu şcoala de şoferi, aceasta ar fi categoria B. Pentru C, D şi E sunt alte costuri. Nu e imposibil de accesat această pasiune. E adevărat că e costisitoare achiziţia unei aeronave performante. O astfel de aeronavă depăşeşte 150.000-200.000 de euro, dar nu este imposibil. Sunt oameni de afaceri care au maşini mai scumpe şi care circulă pe drum asumându-şi un risc mult mai mare.

Întreţinerea unei aeronave e scumpă?

Sunt multe de vorbit şi aici. La cele ultrauşoare, responsabilitatea întreţinerii revine proprietarului sau pilotului.  De la această categorie în sus, întreţinerea o fac oameni de specialitate, în ateliere specializate. Acestea presupun costuri mai mari, dar cine îşi poate permite o aeronavă, îşi permite să o şi întreţină.

Bistriţa-Năsăud câţi piloţi are acum?

Deocamdată doar doi, subsemnatul şi domnul doctor Ioan Vartolomeu din Salva. Avem licenţe pentru avioane ultrauşoare. Eu acum fac cursuri pentru o categorie superioară, se numeşte PPL. Voi putea pilota avioane de 4, 6 şi 8 locuri. Alţi doi bistriţeni  fac şcoala de ultrauşoare, iar unul de PPL. Cu siguranţă că, în viitor, vor mai începe şi alţii fiindcă şi-au exprimat deja intenţia să facă şcoala de piloţi.

În sinteză, e foarte important să se investească în acest aerodrom.

Şi eu cred acelaşi lucru fiindcă investiţia într-un astfel de obiectiv nu este în beneficiul unui singur om. La aerodrom pot accede toţi cetăţenii fie pentru transport, fie pentru agrement, fie pentru situaţii limită, cum ar fi accidente sau boală. Dacă pista se va extinde, pe aerodrom vor putea ateriza şi decola şi aeronave sanitare care să transporte bolnavii. Ştim că există elicopterele SMURD, dar un avion e mult mai rapid. Totul e să aibă condiţii de aterizare şi decolare în zona respectivă. În alte zone ale Europei, se îmbină perfect agrementul, cu transportul şi aspectul umanitar.

Interviu realizat de Cristiana Sabău

Adaugă comentariu

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.