Târgul Mare al Bistriţei, ediţia 2016, s-a încheiat, duminică seara, în prezenţa a mii de oameni care au venit pe pietonalul din centrul istoric să se bucure de parada teatrului stradal ”Carros de Foc” din Spania, de concertele cu artişti români şi străini, dar şi de jocurile de lasere şi focurile de artificii.
După cele două seri în care a scos la plimbare un dragon, „Carros de Foc” a luat la trap străzile oraşului cu un cal uriaş, alături de Teatrul „Alexandru Misiuga”, Toboşarii cetăţii, Famous art – Cluj, D-Fantasy, Joggling – Cluj care au însoţit figurina imensă între Piaţa Mihai Eminescu – str. Gheorghe Şincai – Piaţa Centrală până în zona pietonală Liviu Rebreanu unde a avut loc şi premierea concursului fotografic „Mândru de Bistriţa”.
Cristina Bălan, câştigătoarea concursului de talente „Vocea României” a susţinut un concert de zile mari pe scena de pe pietonal, demonstrând că a meritat din plin premiul cel mare.
Pe scenă a urcat apoi Faydee, celebrul artist internaţional care face furori printre fanii din România. Australianul de origine libaneză a cântat împreună cu fanii lui din Bistriţa „Can’t Let Go”, „Laugh Till You Cry”, „Maria”, „I need Your love” şi multe alte piese care l-au consacrat.
CLICK PENTRU MAI MULTE FOTOGRAFII
Cântăreţul a făcut multe complimente fetelor din Bistriţa şi un selfie de grup pentru pagina sa de Facebook. Tot el şi trupa lui au fost cei care au anunţat că urmează un spectaculos joc de lasere, aşa cum puteţi vedea din videoclipul de mai jos.
După acest moment, a urmat un superb foc de artificii cu care s-a încheiat ediţia din acest an a Târgului Mare al Bistriţei.
Cat a costat mascarada ?
………fara numar prietene. fara numar.
Si gata……………..le-a dat circ oamenilor. acum ne intoarcem la ale noastre…….pardon la ale lor. Fereasca Dumnezeu.
Fiecare oras isi sarbatoreste existenta anual, de obicei prin evenimente de acest tip (divertisment). Poate te-a deranjat, draga Raul, absenta lui Salam sau a lui cel „de minune”, dar pentru asta exista player audio cu casti si poti sa-ti auto-satisfaci preferintele… fara numar!
Insa pe cai mici eram noi cei de pe DN17, unde erau cozi interminabile. Dupa ce parcurgi 1700km cand ajungi acasa dai de TARG.
In capul lui Cretu este o mare nebuloasa. El confunda „Zilele orasului” cu „Bulgiul anual”. Una-i una, alta-i alta. Dupa ce in urma cu cativa ani a mutat locul de desfasurare a zilelor Bistritei din centrul orasului (cum este in toate orasele care se respecta), in targul de vite de la Viisoara, mai nou, Zilele Bistritei se tin aiurea, fara nici o logica dupa cum vrea muschii primarului.
Dupa cum se stie, din punct de vedere istoric, prima mentiune a asezarii apare la 2 aprilie 1241, intr-un document aflat in posesia Manastiri Benedectinilor din Luxemburg, in care se spune ca dupa ce in ziua de 31 martie hoardele tataresti au distrus localitatea Rodna, la 2 aprilie, au cauzat mari distrugeri si localitatii Nosa (la inceputul existentei sale localitatea Bistrita a purtat o perioada de timp denumirea de Nosa). Insa, prima atestare documentara, care face trimitere la numele de Bistrita, apare la 16 IULIE 1264, intr-un text al Curiei Papale, emis de Papa Urban al IV-lea, prin care se cerea imperativ nobilului Stefan, sa renunte la pretentiile sale hegemonice asupra Bistritei si tinuturilor Rodnei. Prin urmare in 16 iulie 2014 orasul Bistrita a imlpinit 750 de ani de la prima atestare documentara, fapt pentru care ar fi trebuit ca evenimentul sa fi fost marcat asa cum se cuvine, lucru care nu s-a intamplat.Ba mai mult, chiar atunci Cretu a mutat „zilele orasului” pe data de 23 August.
Pe de alta parte , referitor la „Targul mare al Bistritei”, momentul este ulterior primei atestari documentare a orasului, adica la 1353 cand orasul Bistrita a primit din partea regelui Ungariei Ludovic de Anjou, dreptul de a organiza anual in luna august targul de 15 zile cunoscut in partea locului sub numele de BULGIUL si care s-a tinut aproape fara intrerupere pana prin anii 1970. De aceea, ar merita sa fie reluata traditia organizarii BULGIULUI ANUAL, separat de Zilele Orasului, cu durata de 15 zile in a doua parte a lunii august, dat fiind faptul ca bulgiul mai era cunoscut si sub numele de „Targul de Sfanta Marie”. Un astfel de targ ar putea aduce beneficii de ordin economic, cultural, turistic intr-un oras ca Bistrita care si asa nu se bucura de prea multe evenimente. Sa nu uitam ca Bulgiul Anual era renumit si prin balurile ce se organizau la Bistrita cu acest prilej, incepand cu balul de Sfanta Marie. Daca s-ar relua aceasta traditie, targul de vara s-ar putea organiza in locatia Oborului de la Viisoara (Complexul Heidenfeld), iar, acest lucru s-ar putea face impreuna cu camera de comert si cu directia agricola, care ar putea sa initieze si o expozitie de masini si utilaje agricole. Aceste standuri expozitionale ar putea fi organizate inafara perimetrului pietei, bunaoara in incinta poligonului auto din vecinatate.Pe de alta parte Bulgiul ar putea fi un bun prilej si pentru hotelurile din oras sa beneficieze de o ocupare mai consistenta pe timpul celor 15 zile. Fara indoiala si Cultura Bistriteana ar putea fi beneficiara a organizarii BULGIULUI ANUAL, prin includerea in programul celor 15 zile a unor manifestari culturale traditionale.