(FOTO-VIDEO) Ultramaratonistul Tibi Ușeriu, marele câștigător al cursei ”6633 Arctic Ultra” 2016, desfăşurată în apropierea Cercului Polar, care va participa din 10 martie și la ediția 2017, pentru a-și apăra titlul, și-a lansat la Hotel Metropolis din Bistrița cartea autobiografică ”27 de pași” în care spune povestea ”vieților sale paralele”.
Alături de Tibi Ușeriu au fost președintele Asociației Tășuleasa Social, fratele său Alin Uhlmann Ușeriu, și prof. Mircea Miclea, din boardul Tășuleasa, fost ministru al Educației. Plus o sală arhiplină. De altfel, s-a stat la coadă pentru cumpărarea cărții și apoi la autografe.
Tibi Ușeriu: ”Este o surpriză să văd atâta lume. Trec printr-o cotitură, este punctul unde viața mea a luat un sens. Sper să supraviețuiesc și după această cotitură. Am scris această carte pentru a mă împăca cu trecutul meu și pentru a putea merge mai departe, pentru a-mi asuma ceea ce am făcut. Pot spune că sunt mândru de ceea ce sunt astăzi, am învățat din trecutul meu. Acum 20 de ani cred că nici nu știam ce înseamnă să fii mândru, eram pe un drum greșit. Acum cred și sper că sunt pe drumul cel bun. Tășuleasa Social a fost salvarea mea, am încercat să preiau valorile promovate de asociație. Celula aceea, și cine citește cartea va înțelege, cred că a fost antreul pentru Raiul meu. Am ajuns la Cercul Polar, poate o să ajung și la Polul Sud. Citind cartea, mulți o să înțeleagă ce am fost și ce sunt acum. Poți să pleci de foarte jos și să ajungi unde nici nu ți-ai imaginat că poți ajunge. Cei care m-au urât o să mă urască mai mult, cei care m-au iubit o să mă iubească mai mult. Nu regret că am scris cartea, dacă nu-mi asumam eu trecutul mi-l asuma altcineva. Lucrez la cartea asta de patru ani, mă confruntam cu demonii, cu regretele pe care le aveam, după ce la început visam răzbunare și o nouă evadare în primii ani de detenție. Dacă această carte poate să schimbe o singură persoană, înseamnă că a meritat tot efortul. De ce ”27 de pași”? Este distanța în curtea unde eram scos la plimbare, o tură era 27 de pași”.
Tibi Ușeriu: ”Plec din nou la Arctic Ultra, vreau să îmi continui cursa vieții. Eu nu am mers acolo ca să devin vedetă și nici de data asta nu fac asta ca să mă întorc vedetă. Plec pentru ceea ce vreau să-mi demonstrez mie, pentru a motiva tinerii cu care lucrăm la Tășuleasa, pentru a motiva oamenii care au început să alerge de atunci și îmi dau cumva o motivație mie”
Tibi Ușeriu: ”Am început la 22 de ani să comit jafuri armate şi am fost prins la 25. Am fost condamnat pentru jafurile care le-am făcut la 23 de ani de închisoare. Eram căutat, am fost prins de două ori, am evadat din 2006 şi 2008 şi la un moment dat din cei 23 de ani – am primit 13 ani în Germania şi nouă ani şi în Austria şi trebuia să fac amândouă pedepsele – în 2006 comunitatea europeană a cumulat aceste pedepse şi a trebuit cea mai mare pedeapsă. Am executat cei 13 ani însă şi din aceştia am făcut două treimi. Când am plecat anul trecut la maraton am avut nevoie de un cazier judiciar din România şi unul internaţional şi mi-au fost eliberate amândouă în alb pentru că am avut şi perioada de reabilitare. Sunt reabilitat din punct de vedere infracţional”
Alin Uhlmann Ușeriu: ”Nu am vrut să ținem în secret această poveste, scrisă cu sinceritate. Nu ne-am așteptat să aibă o asemenea rezonanță. Am vrut să dăm lumii posibilitatea să dezbată”
Mircea Miclea: ”Mi-am venit în minte un text fundamental al lui Jean Paul Sartre, care spunea că nu contează ce face istoria din om, contează ce face omul cu ce a făcut istoria din el. Am putea parafraza: nu contează ce face viața din noi, e mult mai important ce facem noi cu ceea ce a făcut viața din noi. Această carte este un exemplu cum un om încearcă să facă ceva cu ceea ce a făcut viața din el. Tibi a reușit să folosească trecutul ca să se reinventeze. Cred că valoarea unui om este în primul rând dată de ceea ce reușește el să facă din ceea ce a făcut viața din el. Viața poate să fie norocoasă sau nu, dar contează ceea ce facem noi cu ceea ce a făcut ea din noi. E o carte de mărturisiri, exemplară. Tibi Ușeriu este un om exemplar, care ne dă de gândit și care va inspira și alți oameni. Vor apărea oameni care nu au făcut altceva în viața lor decât să alerge în jurul blocului, care au trăit într-o mediocritate morală și care vor spune că ultramaratonul arctic nu este un sport, că performanța aceasta nu e performanță și că anii petrecuți de Tibi în pușcărie sunt mai relevanți decât ceea ce a reușit el să facă din acești ani. Tot timpul au fost și vor fi astfel de farisei. Tibi, aleargă mai departe, mărește distanța dintre tine și ei prin propria ta viață!”
Prefectul Ovidiu Frenț pe Facebook: ”O carte-mărturisire, care descrie maratonul extrem al unei vieți care poate fi subiectul unui film (probabil că va fi). Ceea ce m-a surprins nu a fost trecutul aventurier și ecuația rezolvată infracțiune-pedeapsă, ci liniștea sufletească cu care Tibi ni s-a devoalat tuturor, expunându-și alegerile și faptele analizei unor oameni care nu sunt convins că am fi mai buni decât el. Faptul că el a reușit să învingă un destin care părea implacabil și să se smulgă din infernul în care coborâse pentru a se ridica mult deasupra persoanelor cu condițiile succesului pre-asigurate mă fac să-l consider un campion nu doar în sens sportiv ci mai ales mental. E adevărat că a avut marea șansă de a fi avut alături unui frate, Alin, care i-a fost și părinte și prieten și mentor, precum și a oamenilor minunați care, formal, se numesc Tășuleasa Social. Așa a fost posibil acest miracol al maratoanelor câștigate dar mai ales al cursei infernale pentru viață ”6633 Arctic Ultra”. Și cel mai mult mi-a plăcut la Tibi faptul că i-a iertat, demult, pe toți…”
Tășuleasa Social: ”Cum devine miercuri seara ghid în 27 de paşi. Un eveniment de mare însemnătate pentru toţi cei care facem parte din asociaţia Tăşuleasa Social. Totuşi, am reuşit să numărăm 300 dintre dumneavoastră care aţi stat la coadă să cumpăraţi cartea, l-aţi aplaudat pe Tibi şi aţi avut interesul să ne ascultaţi şi într-un altfel de context. Acest număr ne copleşeşte! Mulţumiri vouă tuturor, gazdelor noastre, prietenilor şi voluntarilor care au venit să susţină acest proiect!”
”În doar 35 de ani, am trăit multe vieți disparate: copil bolnăvicios terorizat de un tată violent, slugă dată vara pe brânză, adolescent dezorientat visând să ajungă șofer de tir ca să poată fugi de toți, porcar în armata română, sub comanda unui locotenent diliu, azilant politic în Berlin, holbându-se în vitrine fără un ban în buzunar, bucătar și pizzar într-un restaurant italian, muncit până la extenuare, martor într-o galerie de alba-neagra din Gran Canaria, bodyguard în familia unui mafiot sârb, tâlhar la drumul mare, furând de la bogați, ca Robin Hood, dar nu ca să dau la săraci, fugar prin toată Europa, evadat din două pușcării și, în cele din urmă, client al unui «stabiliment de lux», din care nimeni nu a reușit să se furișeze în toată istoria lui de 100 de ani. Am trăit, pe rând, aceste vieţi diferite într-una singură. Iar cu fiecare viaţă nouă, încercam să o uit pe cea dinainte. Sau, cel puţin, încercam să nu mi-o amintesc. E ca şi cum ai fereca într-un seif ceva nepreţuit, dar periculos, de care ai vrea să scapi, barem pentru o vreme. Am închis la un loc copilul, școlarul, sluga, adolescentul, boxerul, alpinistul și spărgătorul. Vreme de 10 ani, am pus cheia bine. Am închis ușa seifului și, odată cu ea, toată tinerețea mea. Avea să aștepte mult și bine până când un tip ușor obosit și complet confuz, aflat pe la jumătatea vieții, o deschidea iar” – Pasaj din carte
”Tot ceea ce am scris e real şi a trecut prin mintea şi inima a câţiva oameni apropiaţi în frunte cu Alin. Dacă nu erau ei cartea nu exista. Citind-o, veți înțelege misterul celor ”27 de pași”. E o poveste complicată, nefardată, de o sinceritate pe alocuri brutală, fix așa cum a fost, fix așa cum continuă: ca o cursă de anduranță, unde este loc de orice, numai de plictiseală nu. Eu nici măcar n-am avut curajul să mă gândesc că pot scrie ceva vreodată, darămite să scriu despre mine şi bucata mea de viaţă, despre Tibi cel care a fost şi despre Tibi cel care este acum. Există o mare diferenţă între acei doi Tibi Uşeriu. Nu am deloc pretenţia că am scris literatură, nici pe departe. Eu sunt doar un om de pe Bârgaie cu liceul neterminat care plantează păduri şi aleargă pe munţi” – Tibi Ușeriu
Cartea “27 de paşi” poate fi comandată online aici.
Adaugă comentariu