”Tomata” PSD nu e pe gustul liberalilor. Ce vor să subvenționeze de anul viitor

Ministrul PNL al Agriculturii ar fi vrut să renunțe la Programul Tomata, inventat de fostul ministru PSD Petre Daea, dar nu a reușit acest lucru din cauza presiunilor politice, a mărturisit la Bistrița, consilierul său Dumitru Secară, potrivit căruia de anul viitor, dacă liberalii vor mai rămâne la guvernare, lucrurile se vor schimba radical.

”S-a derulat programul Tomata și s-a ridicat următoarea problemă la Cluj: de ce nu numai porodichia. Practic, ajutorul acesta ar trebui să se dea pentru spațiile protejate, e și părerea ministrului. Anul acesta se derulează așa că sunt bugete, chestiuni, dar de anul viitor, dacă vom mai fi noi la guvernare, nu se știe fiindcă e foarte instabilă, pentru toate spațiile protejate se vor da acești bani, să pună fermierul ce vrea, porodică, pătrunjei, sămânță de noroc. Mi se pare absolut corect: spațiile protejate (solariile) să fie sprijinite, iar acolo fermierul să cultive ce îi dictează lui piața, ce se vinde mai bine. Sigur că trebuie și limitare de timp, scopul fiind să limităm cât se poate importul, să aducem cât mai puțin de prin Turcia și de prin alte părți produse care stau prin depozite și se coc acolo cu tot felul de substanțe chimice și care nu fac bine nici economiei, nici sănătății. Știți că România e unul dintre cei mai mari exportatori de banane pentru că le aducem verzi, în depozitele patronate de niște chinezi, sunt date cu acetonă 4% și se face coacerea? E benefică pentru sănătate? Nu aș crede. Problema e că nu putem limita comerțul intracomunitar pentru că putem pierde banii de subvenții, dar putem limita produsele care depășesc niște limite și sunt nocive pentru sănătatea omului. Asta s-ar putea face și nu s-a făcut. Sunt interese mari. Punctele vamale au fost generatoare de corupție”, a spus Dumitru Secară, consilierul ministrului Agriculturii.

Secară a spus că, în urma discuțiilor pe care le-a avut cu ministrul pe tema Programului Tomata, Adrian Oros a ieșit ”doar puțin în spațiul public” și ”s-au făcut niște presiuni incredibile că distruge țăranul român”: ”Presiunile politice nu l-au lăsat pe ministru să aibă o altă viziune vizavi de acest program. Eu nu am ce adăuga mai mult”.

Ioan Simionca, legumicultor din comuna Monor, care cultivă legume pe 1,5 hectare din care 30 de ari spațiu protejat, i-a spus lui Dumitru Secară că politicile de subvenționare a agriculturii au fost adresate mai mult zonei de sud a țării, iar acest lucru nu este echitabil și corect.

”Mă refer la legume. De ce nu s-a făcut abrogare anul trecut la secțiunea a doua din programul Tomata care are o perioadă de desfășurare din 1 noiembrie în luna decembrie? Dumnealor, celor din sud, li s-a făcut o abrogare din 1 iunie -15 iunie în condițiile în care acolo se cultivă mult mai ușor legumele. Suntem într-o zonă submontană. Cultivăm legume ecologice și cred că singurele legume ecologice sunt în această zonă și îmi asum ce spun. De ce subvenția pe spațiu protejat e egală cu cea pe care e cultivat porumb sau grâu? Vi se pare că sunt aceleași cheltuieli? De ce nu se fac comisii de control în teren și nu lăsăm oamenii să vadă ce producem, de ce se merge de la birou cu baremuri prost gândite și trecute pe o foaie? Eu cred că ar trebui sprijiniți oamenii valoroși. În zona montană facem eforturi deosebite. Culegem ardei o lună pe an. În schimb, oltenii culeg 4 luni la aceeași cultură. Costurile nu sunt aceleași. Primii ardei îi plantăm la 1 mai dacă sunt condiții bune pentru că spațiul protejat poate garanta o întârziere a intrării frigului în solar, nu înseamnă că nu ai frig în solar dacă nu faci foc. Eu cred că domnul ministru ar trebui să fie mai atent la ce înseamnă cultivarea de legume în spațiul submontan și în ce privește programul Tomata și în ce privește alte programe. Eu, anul trecut am avut o cultură de ardei pe care nu am stropit-o niciodată, ultima recoltă fiind în decembrie, am dat doar cu îngrășământ de grajd. Ar trebui făcută diferența între zone, părerea mea”, a spus el.

Dumitru Secară i-a răspuns: ”Nu e totuna să cultivi orez în Japonia și în Maramureș, e un pic de diferență, dacă nu chiar imposibil”. O doamnă fermier din zona Apahida mi-a spus că țelina adusă din Olanda conține una, alta conține cea de la noi. Vor trebui făcute analize serioase din care să reiasă că ceea ce producem în zonă submontană e un produs ecologic clar și veritabil. Ați spus că dați cu gunoiu de grajd, dar, din nefericire, în gândirea oamenilor, chiar gunoiul de grajd a devenit un factor poluant. Mie, ca agronom, mi-e foarte greu să pricep asta. Adică e poluant gunoiul, dar ce vine din boabele alea nu e”.

Dumitru Secară a spus că îi va transmite ministrului Agriculturii toate aceste sesizări venite de la fermierii din Bistrița-Năsăud.

În 2018, 128 de producători agricoli din județ au cultivat tomate pentru a lua bani de la stat, numărul acestora fiind aproape dublu față de cel de anul 2017, când au fost înregistrați doar 67. 

Din cei 128 de producători, 115 au depus cereri la Direcția Județeană pentru Agricultură Bistrița-Năsăud pentru acordarea ajutorului de minimis pentru cultivarea roșiilor. În 2017, de la nivelul județului Bistrița-Năsăud, 57 de producători au fost declarați eligibili în acest program.