Top cinci comune din judeţ cu cel mai mare poteţial turistic

Turismul este şansa noastră la dezvoltare. E un refren pe care îl auzim atât la nivel naţional, cât şi judeţean. Avem departamente care se ocupă de promovarea turistică în majoritatea primăriilor şi la Consiliul Judeţean. Deţinem chiar şi strategii de promovare, dar, în afară de Beclean, unde efectiv s-a făcut ceva, nicăieri nu am trecut de la faza teoretică la cea practică.

E greu să faci o ierarhie a celor mai frumoase locuri din Bistriţa-Năsăud, dar nu imposibil. Agenţia de Dezvoltare Rurală şi Pescuit a întocmit o listă a comunelor din România cu cel mai mare potenţial turistic. Din judeţul nostru, sunt mai mult de jumătate dintre comune trecute pe această listă.

Pe locul întâi, cu cel mai mare punctaj, 46,5 se află comuna Livezile cu cea mai mare concentrare de resurse turistice. Avantajul acestei commune este acela că e traversată de DN 17, se află la distanţă mică de Bistriţa, deţine un muzeu cu colecţii de ceramică populară, cusături şi picturi pe lemn. În centrul satului Livezile poate fi vizitată Biserica evanghelică din secolul al XVI-lea, cu turn clopotniţă din 1860, tot aici se mai află casa parohială şi un conac din secolul al XVIII-lea. În localitate sunt mai multe case construite în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea. În satul Dorolea este o Biserică evanghelică (1858-1861), iar în satul Dumbrava se află Biserica din lemn cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din secolul al XVIII-lea. Pe teritoriul comunei LIvezile sunt două rezervaţii naturale, Piatra Cuşmei şi Comarnic. Se pot practica diverse forme de turism, de la drumeţii, la alpinism sau tabere de vară.

Pe locul al doilea cu 45,5 puncte se află comuna Lechinţa. Aici poate fi vizitată Biserica evanghelică (secolul al XV-lea), Biserica ortodoxă „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” (fostă biserică evanghelică) din satul Sângeorzu Nou, construită în acelaşi secol, Biserica de lemn „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din satul Bungard, costruită în anul 1711, monument istoric,Biserica de lemn „Sfânta Cuvioasă Paraschiva” din satul Sângeorzu Nou, construcţie din sec. al XVIII-lea, de asemenea monument istoric. Monumente importante mai sunt la Ţigău, Vermeş, Chiraleş, conacul din Lechinţa care adăposteşte azi Primăria, casa parohială din satul Chiraleş, construcţie din secolul al XVI-lea, dar şi Cramele Lechinţa. Aici poate fi practicat turismul cinegetic, dar şi cel cultural. Investiţii în lacuri cu peşti şi hidrobiciclete ar putea fi afaceri de success în zonă.

Pe locul trei în topul comunelor cu potenţial turistic este Prundu Bârgăului cu punctaj 45. Considerată inima văii Bârgăului, localitatea este reprezentativă pentru felul cum a descries istoricul Vasile Netea această zonă „cu un specific al ei, cu captivante aspecte pitoreşti, cu ţărani desprinşi parcă dintr-o mare frescă dacică, se află şi în răsăritul Ardealului – Țara Bârgăului,- alcătuită şi ea numai din câteva sate, aşezate la poalele Munţilor Bârgăului, străjuiţi de vârful Heniul, şi ai Munţilor Călimani. Ca şi Țara Oaşului, şi ca Țara Haţegului sau a Bârsei, pentru a aminti numai câteva din ţările Ardealului, Țara Bârgăului are prin arhitectura caselor şi a porturilor sale populare, o originalitate şi o notorietate cunoscute peste toate cuprinsurile româneşti”. În biserica din centrul satului se află o colonie de lilieci, zona e cunoscută pentru prelucrarea lemnului şi turism cinegetic.

Pe locul patru regăsim comuna Rodna cu punctaj 43,5. Aici pot fi văzute ruinele unui edificiu medieval, constând dintr-un turn masiv de piatră, legat spre nord de un fragment de zid prevăzut cu o deschidere de portal în arc frânt. La est de ruine şi axată pe portal se află actuala biserică greco-catolică , o construcţie de tip sală cu altar poligonal şi ziduri prevăzute cu contraforturi, care datează în forma actuală din anul 1859. Din Rodna încep şi traseele turistice prin Parcul Naţional Munţii Rodnei, cea mai întinsă arie protejată din Carpaţii Orientali. Pot fi vizitate stânele din Munţii Rodnei, se pot face plimbări calare pe trasee stabilite. În zonă se practică şi paintball, se poate practica mountain bike, dar mai ales se pot face drumeţii de vară în special la lacul glaciar Lala, Vârful Ineu, Vârful Roşu, Vârful Corondiş, Pasul Rotunda etc. şi pe timp de iarnă la Valea Blaznei, pe Valea Măriilor la Poiana Zânelor unde există pârtii de schi.

Pe locul cinci e comuna Maieru cu 35 de puncte. Aici găsim relief foarte spectaculos, culmi şi piscuri cu rol de puncte de belvedere. Valea Anieşului este cea mai promiţătoare din acest punct de vedere datorită sălbăticiei reliefului, prin pitorescul creat de cursul râului Anieş flancat de versanţi abrupţi. Ca şi zone protejate cu valoare naturală există Izvoarele Mihăiesei şi Parcul Naţional Munţii Rodnei, unde se interzice păşunatul, vânatul şi culegerea plantelor. Rezervaţia mixtă Izvoarele Mihăiesei este o rezervaţie care conţine ca suprafaţă protejată 50 ha iar ca obiective protejate – roci cristaline şi cocoşul de mesteacăn. Tot în zona Maieru se găseşte şi floarea de colţ. În localitate Maieru, se află Biserica de piatră „Cuvioasa Parascheva”, mai cunoscută sub denumirea de Biserica din Deal, care datează din anul 1818, Muzeul Cuibul Visurilor, unde sunt expuse obiecte etnografice (unelte agricole, costume populare), istorice (vase dacice, schiţe, hărţi, documente), precum şi documente care au apartinut scriitorului Liviu Rebreanu, care a copilarit în localitatea Maieru. Muzeul deţine peste 6000 de piese, fiind una dintre cele mai mari colecţii săteşti dinţară. În localitatea Anieş, se găsesc ruinele cetaţii Anieş. Aceasta a fost construită în sec. XVII având ca scop supravegherea împrejurimilor. În ciuda existenţei obiectivelor turistice, zona este foarte puţin exploatată din acest punct de vedere, singurele structuri de cazare fiind o pensiune de trei margarete pe Valea Anieşului.