Preşedintele Asociaţiei Bistriţa Civică, Florin Chereji, le-a spus mai întâi participanţilor la dezbaterea publică „Salvăm Pădurea Codrişor” – printre care copreşedinţii PNL Bistriţa Sorin Hangan şi Gheorghe Tuţă, consilierul municipal PNL Vasile Moldovan şi fostul prefect Viorel Pupeză – că numai dacă un număr mare de cetăţeni sunt implicaţi în viaţa comunităţii există şanse ca lucrurile să se schimbe, iar autorităţile să ţină cont de părerea lor.
„Am satisfacţia că s-a adunat de zece ori mai multă lume faţă de dezbaterile care au loc la Primărie, dar vom reuşi, vom izbândi abia când o sală ca aceasta va fi plină cu cetăţeni care participă la dezbateri publice organizate ori de administraţie, ori de asociaţii. Până când oamenii nu se implică în viaţa comunităţii, situaţia va fi proastă. Va merge rău, oamenii se vor plânge, vor critica, dar dacă nu participă, nu au cum să contribuie la îmbunătăţirea situaţiei. Avem, în momentul de faţă, posibilităţi legale pe care nu le valorificăm aşa cum ar trebui. Invit bistriţenii să nu stea în casă, să le pese de ce se întâmplă în comunitate. Avem probleme cu toţii, dar două ore o dată la două luni cred că nu e prea mult să le sacrificăm pentru comunitatea în care trăim”, a spus Florin Chereji.
În ce priveşte proiectul de salvare a Pădurii Codrişor, iniţiativă a Asociaţiei Bistriţa Civică, Florin Chereji a spus că organizaţia pe care o conduce a reuşit să convingă o fundaţie puternică din Bucureşti care luptă pentru dezvoltarea societăţii civile să finanţeze proiectul, acesta fiind ales, alături de alte 20, dintr-un număr de peste 400.
„Noi vrem să salvăm Pădurea Codrişor de la sălbăticire. Foarte puţini dintre bistriţeni se duc în pădure fiindcă accesul e foarte dificil. Nu vrem ca această pădure să devină un cuib al nomazilor care se aciuiesc pe lângă Bistriţa. În toamnă, acolo locuia o familie cu nouă copii. Vrem să nu fie rampa de gunoi a oraşului. Nomazii aceştia colectează gunoaie şi ce nu le trebuie aruncă prin pădure. Am strâns în primăvară vreo trei tone de mizerie. Vom mai strânge, dar nu aşa trebuie să se comporte concitadinii noştri. Cei care nu înţeleg că trebuie să păstreze bunurile comune trebuie să plece din comunitate”, a spus Florin Chereji.
Preşedintele Asociaţiei Bistriţa Civică a prezentat apoi imagini cu amenajările făcute de membrii organizaţiei, dar şi planşe dintr-un proiect iniţiat în timpul fostului edil Vasile Moldovan, dar blocat de Ovidiu Creţu.
„Ca aceste lucruri să prindă contur, noi am profitat de o prevedere a Legii administraţiei locale prin care cetăţenii pot iniţia hotărâri de Consiliu Local. Am propus un proiect de hotărâre pentru amenajarea Pădurii Codrişor ca zonă de agrement pădure-parc pe suprafaţa de 37,4 de hectare. Pentru a depune acest proiect la Consiliul Local şi pentru a intra în dezbatere, după lege avem nevoie de semnături din partea a cel puţin 5% dintre cetăţenii cu drept de vot din Bistriţa, respectiv 3835 de semnături. După estimările pe care le avem, acum sunt circa 3000 de semnături, deci mai avem de adunat. Pentru că anumite poziţii s-ar putea să ni le taie din cauza adresei incomplete, de exemplu, vă propun să adunăm un număr suficient de semnături – poate chiar 10.000 – chiar dacă ne ajung 3835”, a spus el.
Florin Chereji a reamintit că, între cele două războaie mondiale, Pădurea Codrişor era utilizată exact cu destinaţia de parc. „Erau nişte alei foarte frumoase, cu băncuţe, un foişor, un restaurant. Din nefericire, în 1970, dealul a luat-o la vale în urma ploilor care au produs cele mai catastrofale inundaţii din istoria României şi toate aceste dotări s-au stricat. Au fost nişte tentative de refacere a dotărilor şi înainte de Revoluţie, dar nu s-au finalizat. Acum, din păcate, pădurea e necunoscută. De la bază merge foarte puţină lume prin ea. În 2005, Primăria Bistriţa cu domnul primar Vasile Moldovan a contractat proiectarea cu o firmă din Cluj şi a fost adoptată o Hotărâre de Consiliu Local în 2006, Hotărârea 164, fiind extinsă suprafaţa pădurii la 37,4 hectare prin HCL nr. 5/2010. (…) Noi cerem să se amenajeze pe această suprafaţă. În Legea protecţiei mediului, se prevede că schimbarea destinaţiei terenurilor prevăzute în Planurile Urbanistice ca spaţii verzi amenajate e interzisă. Deci nimeni nu are voie să se atingă de această suprafaţă. Nu e o suprafaţă negociabilă. Între categoriile de spaţii verzi există şi pădurea parc”, a spus Florin Chereji.
Rând pe rând a vorbit ecologistul Marius Bălan şi alte persoane din sală care au susţinut că Bistriţa are nevoie de încă un loc de agrement, că pădurea nu trebuie tăiată şi nicidecum nu trebuie să fie permisă amenajarea unei variante ocolitoare pe la baza Dealului Codrişor, aşa cum vrea municipalitatea.
Până va aduna toate semnăturile de care are nevoie ca să iniţieze un proiect de hotărâre de Consiliu Local, Asociaţia Bistriţa Civică va continua să amenajeze poteci prin pădure şi să creeze evenimente de sensibilizare a opiniei publice în legătură cu acest plămân verde al oraşului.
Cristiana Sabău
mai fratilor,ce aveti ???– centura de sud tot se va face cu toata opozitia voastra INTERESATA ……este prinsa in noul Master Plan …..
Unde putem să semnăm lista pentru susținerea proiectului?
Vă citez de pe Facebook-ul domnului Florin Chereji: „Oricine vrea să sprijine inițiativa noastră este binevenit, ne întâlnim în fiecare sâmbătă lângă ștrandul Codrișor (puntea lui Keinzel) la ora 12 ca să adunăm listele completate și să distribuim formulare și pliante cu proiectul. Dacă aveți întrebări sau sugestii ni le puteți trimite la contact@bistritacivica.ro„
Nu am facebook. Oricum vă mulțumesc pentru informație.
Mulțumim Alex pentru interes și sprijin.
Bistrițenii cu drept de vot care vor să semneze pentru susținerea proiectului pot găsi liste la Magazinele „Griga” (Pietonal și Piața Mică), Magazinele cu articole pentru pescuit de la Big, Piața Gării și Calea Moldovei.
Acestor locatii li s-au adaugat magazinele Dynamic Tools de la Big si de str. Imparatul Traian
Civila my eye!! Se vede ca prestezi la Cluj: 2 fosti primari, 1 fost vice la CJ, 4 consilieri locali in exercitiu, un fost consilier judetean (culmea toti de la PD). Inca vreo 5 cu carnete de partid si vreo doi acoperiti de pe vremea lui Ceasca. Pe langa ei, intr-adevar si cativa civili de peste Pod.
Un vechi proverb spune ca “inteleptul invata din greselile altora, desteptul invata din greselile proprii, iar prostul nu invata niciodata.” In problema centurii ocolitoare a Bistritei, primarul insista prosteste pe o solutie care a mai fost declarata ilegala in baza unei hotarari judecatoresti. Si cu toate astea a mai 180.000 de lei cu un referendum care s-a dovedit un esec datorita prezentei extrem de reduse la vot.
In plus solutia cu centrura ocolitoare in varianta 2 Sud prin Padurea Codrisor este ilegala si sub aspectul prevederilor din din OG 43/1997 republicată:
Art.37. „Pentru descongestionarea traficului în localităţi, protecţia mediului şi sporirea siguranţei circulaţiei pe reţeaua de drumuri expres şi drumuri naţionale europene se realizează variante ocolitoare, situate în afara intravilanului localităţilor, pe baza studiilor de trafic.”
Art. 47. „Pentru evitarea congestionării traficului în afara localităţilor se interzice amplasarea oricăror construcţii care generează trafic suplimentar la o distanţă mai mică de 50,00 m de marginea îmbrăcămintei asfaltice în cazul autostrăzilor, al drumurilor expres şi al drumurilor naţionale europene, respectiv de 30,00 m pentru celelalte drumuri de interes naţional şi judeţean. Prin construcţii care generează trafic suplimentar se au în vedere unităţi productive, complexe comerciale, depozite angro, unităţi tip show-room, obiective turistice, cartiere rezidenţiale, parcuri industriale, precum şi orice alte obiective şi/sau construcţii asemănătoare în care se desfăşoară activităţi economice.”
Intre timp, in ultima varianta din Master Planul Transporturi pentru Bistrita figureaza o centura ocolitoare cu doua benzi pe sens, in lungime de 14,6 km si in valoare de 70 milioane euro. Asadar, nu se mai regaseste Centura 2 Sud prin Padurea Codrisor, care era prevazuta cu o banda pe sens si in valoare de 170 milioane euro. Si totusi Cretu ramane cu mintea blocata in centura (ne)ocolitoare.
Explicatia e una singura. Nu o data primarul Cretu a recunoscut că poseda teren în zona pe unde va trece centura 2-Sud. Iata ce declara acst individ inca in anul 2009: “Da, am acolo 45 de ari, cumpărați prin 2000-2001. Dacă va fi să îl vând la un preț bun, normal că îl vând. Soția l-a moștenit de la socrul meu, din câte știu sunt deja făcute actele de împroprietărire”. Cu alte cuvinte, in mintea primarului, prioritatea nu este rezolvarea traficului de tranzit prin centura ocolitoare, ci modul in care aceasta investitie poate sa contribuie la cresterea valorii terenului pe care il detine.
Din aceasta incapatanare primarului, orasul Bistrita a avut numai de pierdut. In primul rand, pentru faptul ca nu s-a ales o alternativa rezonabila de traseu orasul Bistrita a ramas fara centura ocolitoare. In al doilea rand au fost blocate proiecte mai vechi de amenajare a malurilor raului Bistrita si a Dealului Codrisor ca zona de agrement (vezi: P.U.Z. Bistrita ‘ Dealul Codrisor’ (Codrisor Hill) – Trans Form)