Tot mai multe familii care nu au copii, dar îşi doresc, au adoptat micuţi aflaţi în grija statului. Dacă în urmă cu doi ani au fost 14 copii adoptaţi, în 2015 numărul lor a crescut la 17, iar anul acesta, deşi nu au trecut decât două luni din el, deja un copil orfan şi-a găsit o familie, a declarat pentru Timp Online directorul adjunct al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bistriţa-Năsăud, Mirela Sângeorzan.
Statul are grijă în prezent de 837 de copii dintre care circa o treime sunt la asistenţii maternali profesionişti, o treime la familii sau rude până la gradul patru şi 284 sunt în centre de plasament. Din ultima categorie rareori sunt adoptaţi copii, principalul impediment fiind vârsta lor mare, unii depăşind 18 ani.
„Nevoile copilului nu coincid întotdeauna cu aşteptările familiei. Familiile, în general, îşi doresc copii mici, însă copii mici şi foarte mici sunt foarte puţini. De aceea, sunt încă mulţi copii care mai rămân în sistem, greu adoptabili cum le spunem noi, fie copii mai mari, fie grupe de fraţi, fie copii cu probleme de sănătate. În acest moment, avem zece copii pentru care s-a deschis procedura de adopţie şi încă şapte dosare pe rol. Anul acesta avem şi o încuviinţare pentru adopţie”, a explicat Mirela Sângeorzan.
Ea a explicat că, pentru orice copil aflat în grija statului se întocmeşte un plan individualizat de protecţie.
„Acest plan poate avea ca finalitate integrarea în familia biologică. Dacă nu este posibil, se schimbă finalitatea în adopţie. Noi avem în cadrul Biroului de adopţii şi postadopţii în evidenţă copiii pentru care s-a schimbat finalitatea planului individualizat de adopţie, respectiv copiii pe care familia şi rudele până la gradul patru nu doresc să se ocupe de îngrijirea lor şi anume cei 17 despre care am vorbit deja”, a explicat ea.
Un proiect de lege pentru simplificarea adopţiei a fost aprobat, la sfârşitul anului trecut, de către Guvern. Acesta vizează, în principal, creşterea numărului de copii adoptabili, mai ales în cazul celor cu vârstă între 0 – 6 ani, scăderea duratei de şedere a copiilor în sistem şi scurtarea duratei de soluţionare a dosarelor de deschidere a procedurii adopţiei de către instanţe.
Estimat să între în vigoare în cursul anului 2016, adică la 4 luni de la publicarea în Monitorul Oficial, noul act normativ va duce practic la scurtarea tuturor etapelor procesului de adopţie: declararea adoptabilităţii, încredinţarea în vederea adopţiei şi încuviinţarea adopţiei.Astfel, termenul de apel în instanţa judecătorească va fi redus de la 30 la 10 zile, iar primul termen de judecată va avea loc în 15 zile de la înregistrarea cererii. În plus, nu va mai fi necesară citarea părţilor pentru judecarea cererilor de încredinţare în vederea adopţiei ca până acum, fiind reglementate şi situaţiile în care părinţii biologici refuză să se prezinte la două termene, atunci când sunt citaţi de către instanţa judecătorească. Odată cu adoptarea legii, neprezentarea acestora va fi considerată refuz abuziv de a consimţi la adopţie, iar copilul va fi declarat adoptabil.
Adopţia va putea fi stabilită şi în cazul în care părinţii/rudele care au putut fi găsite declară că nu doresc să se ocupe de copil, însă, ulterior, refuză să semneze declaraţiile care ar permite declararea ca adoptabil a copilului. De asemenea, atunci când părinţii şi rudele copilului de până la gradul al patrulea nu sunt găsite după o perioada de 6 luni de la instituirea măsurilor de protecţie specială, vor putea fi demarate procedurile de adopţie.
Mai mult, termenul de 2 ani stabilit pentru valabilitatea statutului de copil adoptabil va fi eliminat. În cazul adopţiilor internaţionale, copilul va fi declarat eligibil, conform noului act normativ, la numai un an de la deschiderea procedurii, şi nu după doi ani, aşa cum se întâmplă în prezent.
O altă noutate este acordarea unui concediu de acomodare de maximum 90 zile şi a unei indemnizaţii lunare pe durata încredinţării în vederea adopţiei oricăruia dintre soţii familiei adoptatoare, dacă realizează venituri supuse impozitului pe venit. Concediul se acordă pentru adopţia unui copil cu vârstă mai mare de 2 ani, iar valoarea indemnizaţiei va fi în cuantum de 6,8 ISR (indicator social de referinţă, de 500 lei în prezent). Pentru efectuarea evaluărilor impuse de obţinerea atestatului şi pentru realizarea potrivirii practice, persoanele care doresc să adopte un copil vor avea dreptul la timp liber, cu păstrarea drepturilor salariale, în limita a 40 de ore/an. Potrivirea se va face în mod obligatoriu la nivel local, de către fiecare direcţie generală de asistenţă socială şi protecţia copilului.
Procedura adopţiei este atît de stufoasa şi dificila încât este prohibitivă pentru oamenii simpli.
Totul este prevăzut pentru acoperirea instituţiilor statului şi alinierea la modele străine tradiţiei româneşti a „înfierii” ori a „luării de suflet”.
Este mai degrabă o formă fără fond, 20 de adopţii într-un an fiind extrem de puţin când peste 800 de copii sunt instituţionalizaţi.
Cei ce pot şi sunt plătiţi să facă ceva, să audă ! Parlamentarii noştri, în loc să se încontreze pe teme minore ori să facă scut la arestarea unora dintre ei, mai bine ar face un efort în reformarea acestui sistem.
Procedura adoptiei nu e grea, persoanele rationale si echilibrate obtin usor atestatul de familie adoptatoare, nu conteaza starea materiala sau contul din banca.
Problema este ca sunt doar 10 copii adoptabili, nu stiu exact, pot doar sa presupun ca unii dintre ei au mai mult de 10 ani, nu sunt de etnie romana, au probleme de comportament sau de sanatate. Intrebati-va sincer daca ati adopta in aceste conditii.
In timpul asta sunt sute de copii abandonati de proprii parinti, ii lasa cu gandul ca o sa ii ia inapoi cand vor fi mari, nu le dau sansa sa creasca in alte familii care ii pot iubi si ii pot ingriji. E foarte trist.
Felicitari pentru ceea ce faceti si pentru ca faceti parinti fericiti!