Traian Ogâgău, una caldă, alta rece pentru Sîngeorz-Băi. Doar un proiect e futurist

La bugetul pe care îl are, oraşul Sîngeorz-Băi nu poate accesa nici măcar fonduri europene dacă nu are sprijin guvernamental, susţine primarul Traian Ogâgău care, împreună cu echipa sa, lucrează la nu mai puţin de 20 de proiecte pentru accesarea de fonduri. Două sunt necesităţile stringente, spune edilul: asfaltarea drumurilor de hotar şi a celor din cartierul de peste apă. Altfel, orice încercare de a dezvolta turismul în zonă e sortită eşecului.

„În ciuda tuturor zvonurilor, oraşul Sîngeorz-Băi nu a putut şi nici nu va putea susţine proiecte conform necesităţilor pe care le avem. Oraşului nostru îi rămâne un buget de dezvoltare de 1,5 milioane de lei. Cu aceşti bani, la nevoile pe care le are Sîngeorzul, şansa noastră este să facem proiecte şi eu am nădejdea că se vor implementa începând cu trotuarele pe care le-am urcat pe SEAP pentru a face licitaţia sau drumurile pe Cormaia. Problemele stringente pe care le avem sunt drumurile de hotar şi drumurile din cartierul de peste apă. Condiţiile de acolo le cunoaştem, nu vreau să caut vinovaţi, vreau să caut soluţii. Proiectul pentru asfaltări e depus de anul trecut la Guvernul României. A fost respins din diverse motive. Nu vreau să intru în detalii pentru că vreau să cred că lucrurile se întâmplă corect în această ţară, iar zvonurile pe care le aud şi toate discuţiile pe care le scot acei prieteni care vor să ne bage beţe sunt doar zvonuri şi că cineva are ocazia să se revanşeze faţă de Sîngeorz dacă 16 ani nu a făcut-o. Nu pentru mine, pentru că, har Domnului, am ce face, ci faţă de sîngeorzeni”, a spus Traian Ogâgău într-o transmisie video pe Facebook.

Potrivit primarului, administraţia pe care o conduce lucrează acum la nu mai puţin de 20 de proiecte.

„Cel mai futurist proiect e bazinul didactic din fosta piaţă a staţiunii. Restul sunt doar necesităţi. Poate şi baza sportivă depus pe CNI, o bază sportivă foarte frumoasă, dar restul sunt necesităţi pentru comunitatea noastră. E vorba de foarte mulţi bani. Dacă faci proiecte, de ce faci? Dacă nu faci, de ce nu faci?”, a explicat primarul Traian Ogâgău.

„Oraşul nu poate accesa fonduri europene pentru asfaltări decât pe fonduri guvernamentale deocamdată. Mai sunt ceva variante, acum încercăm, încă nu sunt clare ghidurile. În cel mai rău caz o să contactăm bănci anumite bănci pentru a lua un credit, iar după ce se vor face lucrările de apă-canal, să asfaltăm străzile din Sîngeorz-Băi pentru că e inuman cum trăim în oraş. Eu sunt un tip mai pragmatic şi spun lucrurile pe nume chiar dacă pe unii îi supără. Dacă nu ne învăţăm să înfruntăm realitatea, riscăm să repetăm aceleaşi greşeli care s-au făcut de-a lungul anilor. Eu consider că acel un milion şi jumătate de lei e ca un bob de nisip pe malul mării, motiv pentru care singura noastră şansă este numai accesarea de fonduri pe toate căile posibile. Asta înseamnă să faci studii de fezabilitate, să faci proiecte, să munceşti. Asta facem de aproape doi ani de zile cu toată echipa din Primărie. Încet, încet, lucrurile merg spre bine. Nu mai trebuie să dăm crezare unora care vor să ne frâneze în ideea că cineva va veni şi va prelua conducerea în oraşul nostru. Pe mine deocamdată nu mă interesează acest aspect. Trag nădejdea că suntem mai mulţi cei care înţelegem ce trebuie făcut decât cei care nu vor să schimbăm lucrurile sunt nicio formă”, a explicat Traian Ogâgău.

Primarul a spus că, de când conduce administraţia locală, în Sângeorz-Băi, „se ştie foarte clar, nu mai e ce a fost înainte”. „Banii nu se mai duc decât spre absorbţia de fonduri din toate părţile. E foarte mult de lucru şi încercăm să facem tot ce putem. Fac un apel ca toţi cei care au putere de decizie la nivel înalt să nu uite că au promis că ne vor ajuta. Cred că o vor face la momentul potrivit, însă pe PNDL vine vremea când se vor redistribui rezervele de la licitaţii, iar acolo tragem nădejdea că şi domnul deputat Daniel Suciu, şi domnul preşedinte Radu Moldovan şi domnul prefect Ovidiu Frenţ, şi toată lumea care se poate implica, să sprijine Sîngeorzul. Dacă nu, varianta doi e să accesăm credite sau alte fonduri. Pentru mediul urban e foarte complicat. Dacă eram comună, erau mult mai multe posibilităţi de a atrage fonduri, dar noi suntem oraş. Plătim taxă de salubritate de oraş, dar trăm ca la ţară”

Întrebat de ce nu se organizează un referendum pentru a trece la statutul de comună, primarul a răspuns: „Sunt avantaje şi dezavantaje. Eu zic să rămânem la nivelul de oraş, numai să transformăm Sîngeorzul în oraş pentru că arată mai rău ca o comună”, a explicat el.

„De doi ani de zile s-au închis robineţii cu accesul la miere, iar aceşti bani puţini pe care îi avem se canalizează pe implementarea de proiecte. Tot ce trebuie e să fim mai uniţi, mai încrezători şi mai disciplinaţi. Sîngeorzenii sunt oameni gospodari. Câtă vreme borcutul iese din pământ, avem o avere inestimabilă pe care trebuie să învăţăm să o punem în practică pentru că nu mai vine nimeni să ne înveţe dacă nu o facem noi. Eu aş sugera să investim banii într-o mică afacere, într-o agropensiune cu maxim 10 camere. Prima dată, mai ales cei plecaţi în străinătate, trebuie să canalizăm banii spre investiţii, profitând de natura noastră, de mâncărurile bio, de apele minerale. De atragerea turiştilor în zonă ne vom ocupa noi. Să vă mint cum fac alţii că aducem investitori să facă fabrici? Niciodată nu vor mai veni în Sîngeorz sau în zona noastră investitori de nivelul fabricii Samus de pe vremuri sau acele mici secţii de tricotaje. Singura noastră şansă e agroturismul de la Năsăud până la vârful Ineu, dar trebuie să fim gospodari, să dispară gunoaiele de pe Valea Someşului. Trebuie să ne schimbăm atitudinea dacă vrem să dezvoltăm ceva. Dacă nu, putem merge şi aşa, dar nu mai mult de 20 de ani. O să rămână casele cu etaj goale, bătrânii se vor duce şi ei. Tineretul pleacă să nu mai audă de o zonă cu oameni care nu înţeleg ce trebuie făcut. Nu cred că mă înşel spunând asta”, a spus Ogâgău.