Trei absolvenţi ai CN „Andrei Mureşanu” Bistriţa vor studia la Universitatea Sorbona

Toţi trei elevii au absolvit la clasa de filologie bilingv (franceză-engleză) de la Colegiul naţional „Andrei Mureşanu” Bistriţa. Andreea Grad a obţinut media 9,90 la examenul de bacalaureat, cea mai mare medie dintre toţi absolvenţii Colegiului Naţional „Andrei Mureşanu”. La Română a luat 9,8, la Istorie 9,9, iar la Logică, argumentare şi comunicare nota 10.

Anamaria Ţermure a avut media 8,98 la bacalaureat cu 8,7 la Română, 8,25 la Istorie şi 10 la Geografie, în timp ce Radu Bacrău a obţinut media 8,21 la bacalaureat cu 7,4 la română, 9 la Istorie şi 8,25 la Geografie.

“Din toamnă, ei vor fi studenţi ai prestigioasei Uniiversităţi Sorbonne IV şi V de la Paris. Sunt o dirigintă fericită”, ne-a declarat profesoara Cristina Iurişniţi  care în următoarele două săptămâni se va afla la Besancon, la Centrul de lingvistică aplicată ( CLA), unde va urma cursuri de pedagogie şi didactică în cadrul modulului  “Formare de formatori pentru limba franceză”.

Cursul de  perfecţionare are loc din 15-25 iulie prin Programul Comenius de formare continuă a personalului didactic. Finanţarea cursurilor se realizează prin bursele acordate prin acest program de către Comisia Europeană.

Sorbona (Sorbonne) este cea mai cunoscută celebră universitate franceză şi una dintre cele mai cunoscute universităţi din lume. Situată în centrul istoric al capitalei Franţei, Sorbona poartă numele colegiului fondat în 1257 de către Robert de Sorbon. Printre foştii ei studenţi se numără savanţi, oameni de cultură şi politicieni francezi şi străini.

Universitatea pariziană este, în ordine cronologică, a doua universitate din lume după Universitatea din Bologna. Sediul Universităţii din Paris se află pe celebra rue du Fouarre. Pentru a răspunde nevoilor studenţilor săraci, diverşi binefăcători au avut iniţiativa fondării colegiilor universitare. Un astfel de colegiu este fondat în 1257 de către Robert de Sorbon (1201-1274), magistru-regent în teologie şi confident al regelui Ludovic al IX-lea. Scopul aşezămîntului este acela de a oferi cazare şi resurse materiale pentru studenţii sosiţi la Paris din toată lumea creştină. Regele îi dăruieşte cîteva case pe care le pune la dispoziţia studenţilor săraci. Colegiul primeşte acordul pontifului de la Vatican în 1259 (acord reînnoit în 1268). În timp, numele Colegiului ajunge să desemneze întreaga Universitate din Paris.

În secolul al XIV-lea, Colegiul Sorbonei intră într-un declin relativ, care continuă de-a lungul Renaşterii. Începînd din 1530, primatul cultural este deţinut de Colegiul Regal (Collège Royal), înfiinţat în 1530 de Guillaume Budé, actualul Collège de France. Profesorii Sorbonei se opun ideilor de început al modernităţii, în special ideilor lui Descartes şi Leibniz. Între 1635 şi 1642 se construieşte Capela Sorbonei, care va adăposti mormîntul celebrului prim-ministru al Franţei sub Ludovic al XIII-lea, cardinalul Richelieu. Capela este une dintre cele mai frumoase piese arhitecturale ale complexului Sorbonei. Sorbona intră din nou în declin în timpul Revoluţiei Franceze. Din 1791, Sorbona nu mai primeşte studenţi, lăsând Şcolii Normale Superioare (Ecole Normale Supérieure) locul de frunte între aşezămintele academice pariziene. Revine în prim plan abia în 1821. Sorbona cunoaşte un avînt deosebit după cel de-al Doilea Război Mondial.

Cristiana Sabău

Sursa foto: arhiva personală a profesoarei Cristina Iuriştiniţi