Primăria Bistrița sărbătorește, anul acesta, ”Luna pădurii” printr-o serie de activități în parteneriat cu școlile din oraș. Sunt implicate Școala Gimnazială ”Ștefan cel Mare”, CSEI Lacrima și Liceul Tehnologioc Agricol.
Potrivit municipalității, în perioada 15 martie-10 aprilie, este organizat concursul ”Incursiune prin ochi de copil în pădurile județului nostru” la care participă Clubul Micilor ornitologi de la Școala Gimnazială „Ștefan cel Mare”. Elevii vor posta fotografii și înregistrări video pe pagina de facebook a școlii lor precum și pe pagina de Facebook ”Bistrița renunță la plastic!”. Concursul este organizat cu sprijinul RPL Ocolului Silvic al Municipiului Bistrița RA.
În perioada 16-18 martie, Școala Verde va găzdui grupuri restrânse de elevi ai CSEI ”Lacrima” care vor participa la prezentări pe tema: ”Influența activităților umane asupra naturii și importanța pădurilor pentru viitorul omului”.
Între 12-15 aprilie, vor fi lucrări practice în pepiniera Ocolului Silvic al Municipiului Bistrița, cu participarea unui grup restrâns de elevi ai Liceului Tehnologic Agricol Bistrița, iar între 29 martie- 15 aprilie plantări și ecologizare păduri.
În fiecare an, între 15 martie – 15 aprilie, la nivel global, se marchează „Luna Pădurii”, un eveniment ce aduce în atenție rolul pădurii în menținerea echilibrului natural. Aceasta sărbătoare își are începuturile încă din 1872, în SUA, ca o consecință firească a accentuării despăduririlor, iar în România, prima dată a fost organizată în anul 1902 de către Spiru Haret, pe atunci ministru al Cultelor și Instrucției Publice, sub denumirea: „Sărbătoarea sădirii arborelui”.
Pădurea contribuie la bunăstarea fizică și spirituală a omului prin: producerea de oxigen; purificarea și retenția apei; protecția împotriva inundațiilor, a eroziunii și a alunecărilor de teren; susținerea și protejarea biodiversității; producția de lemn, fibre, biomasă etc.
În România suprafața acoperită de pădure a scăzut dramatic în secolul 20, ajungând astăzi la 27,45% (potrivit Greenpeace România), sub media țărilor UE de 32,4% și considerabil sub capacitatea și optimul calculat la 35% (Conform Planului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020). Conform unui studiu Greenpeace cu privire la evoluția suprafeței acoperite de păduri din România în intervalul 2000-2014 am pierdut câte 3 ha/ oră.
Efectele despăduririlor duc la: • eroziunea solului și, implicit, scăderea fertilității lui; • inundații și alunecări de teren; • creșterea concentrației CO2 atmosferic și scăderea celei de oxigen; • reducerea precipitațiilor prin scăderea cantității de apă din atmosferă, rezultată din „transpirația” plantelor; • creșterea frecvenței și intensificarea vânturilor datorită absorbției căldurii de către terenurile defrișate, care generează diferențe de temperatură; • dispariția multor specii de plante și animale care populează pădurile.
Europa , in general isi pastreaza padurile mostenite de la strabuni. Suprafata medie a zonelor impadurite din UE este de cca 38% , existand tari cum ar fi Suedia si Finlanda care au paduri pe suprafete de peste 65% din teritoriile nationale . Romania mai are (INCA) cca 29% din suprafata cu zone de padure. Dar taie , taie la greu si face cam o zecime din banii cu care sunt platite toate entitatile care cica „au grija de padure”. In industria de prelucrare rudimentara a lemnului (decojirea bustenilor , obtinerea cherestelei – scanduri , binale , corni , grinzi ) lucreaza aproximativ 14 000 de muncitori . Merita oare sa taiem atata padure ca sa asiguram salarii la acesti oameni ? Raspunsul este desigur , NU ! Se poate face usor o reconversie .Dar cand presedintele tarii isi face revelionul cu „cetateanul austriac” si participa la demonstratii alaturi de acesta , raspunsul nu mai este acelasi. Pe vremea raposatului , nea Nicu , om cu patru clase primare la baza (cum ar spune vecinul Marin) chit ca a absolvit apoi si Academia Frunze , existau in tara o multime de fabrici de mobila sau chiar combinate de prelucrare a lemnului cum a fost unul si in urbea noastra , la care ajungea lemnul taiat din padure pentru prelucrare si innobilare prin manopere specifice. Astfel , se produceau : mobila , panouri de PAL (placi aglomerate din lemn) , placaje utilizate in diverse scopuri , folii melaminate din diverse specii de lemn , jucarii , saniute etc. Nu se arunca nimic , nici acel rumegus (de la gatere) care otraveste acum apele curgatoare. Acel om fara scoala a lansat un slogan : „In viitor cine va avea paduri va avea aur !” Au venit apoi oameni cu multa scoala , cu doctorate „pe bune” sau aranjate , care au hotarat ca padurile trebuie taiate , ca sunt o sursa serioasa de bani pentru finantele tarii si oricum mai sunt destule. Se povesteste „prin culise” ca actualul prim ministru ar fi imbolnavit cu o ciuperca o suprafata de 60 de hectare de padure in zona Voineasa (CICA , DOBANDITA DE FAMILIE IN INSTANTA!) pentru a dezvolta (dupa moartea brazilor) un complex turistic. Am dat doua exemple asupra modului de implicare a conducerii tarii (LA VARF!) in conservarea padurilor , atatea cate au mai ramas. Sigur ca toate actiunile descrise in articol sunt benefice , dar atunci cand cineva care vrea sa apere cu adevarat padurile este aproape otravit si statul (ala de drept) ramane pasiv iar sefii cei mari ai tarii au asemenea atitudini atunci e jale mare si nu prea mai exista sperante pentru tara. Asta cred si sunt foarte sincer.
Mințile otrăvite din Las Fierbinți trebuie, dacă se poate, dezintoxicate.
1. La Voineasa nu există brazi, ci molizi fagi și larice. Atunci despre ce vorbim noi aici?
2. În privința cârdășiei președintelui Iohannis cu Schweighofer căutați-o în altă parte deoarece PSD-ul l-a adus pe bandit în țară, nu Iohannis. Despre asta ce aveți de spus, șoșocilor?
Ba contează speciile dacă le numești, mai ales atunci când România produce miniștri ai pădurilor care nu disting lemnele între ele. Dacă vrei să fii făcător de opinie, te mai și documentezi. Cât privește gălbejeala, asta îmi amintește de războiul din Vietnam, câștigat, bineînțeles, de “gălbejiți”.
Asta seara am vazut la un post Tv un episod filmat cu telefonul mobil de un nimeni ( dar mare PATRIOT) ce avea in prim plan un tren cu multe , multe vagoane incarcate cu busteni decojiti , care lua drumul vestului civilizat . Lemnele proveneau dintr-o colonie a UE numita Romania (INDEPENDENTA si SUVERANA?) . Trenul era tractat de doua locomotive !
Vezi că preşedintele Klaus Iohannis participă mâine la Dăbuleni, în judeţul Dolj, la o acţiune de împădurire în zona deşertificată din sudul României. Du-te și tu ca să te vadă oltenii și să-ți zică: Oleoleo, pârleo! Și tu?