Memorandumul privind justiţia, în care se expun problemele din sistemul judiciar şi se solicită implementarea unui set de măsuri care să conducă la o ”justiţie eficientă, modernă şi de calitate”, continuă să fie adoptat de tot mai multe instanţe şi parchete.
”Adoptarea Memorandumului în adunări generale este o primă măsură de protest prin care s-a stabilit un document programatic de principiu, cu soluţii pentru problemele cu care se confrunta sistemul judiciar şi afectează direct cetăţeanul ce se adresează instanţelor”, a precizat UNJR.
Memorandumul scoate în evidenţă necesitatea respectării independenţei justiţie şi a principiului separaţiei puterilor în stat, problemele generate de telejustiţie, respectarea statutului magistraţilor, subfinanţarea justiţiei, modul de evaluare al MCV şi de acţiune al CSM şi al Inspecţiei Judiciare, precum şi necesitatea respectării drepturilor şi libertăţilor.
Magistrații condamnă și “perpetuarea în spațiul public a unei justiții primordial represive” precum și “nesocotirea importanței dreptului la apărare, inclusiv din perspectiva recunoașterii confidențialității client – avocat”.
Magistrații au tras un semnal de alarmă și asupra “mutării actului de judecată din instanțe în spațiul public prin expunerea mediatică excesivă a persoanelor arestate preventiv, a scurgerilor de informații repetate de la parchete”.
“În exercițiul funcţiilor lor, judecătorii și procurorii trebuie să fie și să apară independenți unii de ceilalți, conform rolului ce revine fiecăruia”, se spune în Memorandum.
Subfinanțarea sistemului judiciar a fost o alta problemă punctată în Memorandum, bugetul alocat justiției pe cap de locuitor fiind cu mult sub media alocată în statele UE. De exemplu, “suma acordată de stat pentru salariul unui judecător de fond pe dosar soluționat este sub 100 de lei, mai puțin de jumătate din minimul alocat ca onorariu unui avocat din oficiu”.
Magistrații au punctat și problema “numirilor politice în funcțiile de conducere”.
Premiza memorandumului este că ”justiţia trebuie să aibă ca şi preocupare esenţială protecţia, promovarea şi garantarea tuturor drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. În faţa judecătorului cetăţeanul este egal cu statul”.
O sinteză a problemelor şi soluţiilor din Memorandumului, grupate pe teme, poate fi accesată aici.
Memorandumul stipulează expres că prin adoptarea sa ”magistraţii îşi rezervă dreptul de a apela la toate formele democratice de acţiune pentru ca aceste solicitări să fie puse în practică”.
Uniunea Naţională a Judecătorilor din România susţine toate cererile magistraţilor şi solicită Guvernului şi Parlamentului asumarea soluţiilor pentru rezolvarea problemelor semnalate în Memorandumul privind justiţia.
Printre instanțele și parchetele care au adoptat Memorandumul se află și Tribunalul Bistrița-Năsăud și Judecătoria Bistrița.
Adaugă comentariu