UDMR solicită demararea procedurilor de înfiinţare a Liceului ”Hunyadi János”, cu 17 clase

Proiectul propus Consiliului Local prevede, începând cu anul şcolar 2015-2016, divizarea Colegiului Naţional ”Andrei Mureşanu”, înfiinţarea Liceului ”Hunyadi János”, cu predare în limba maghiară, alocarea elevilor şi a cadrelor didactice de la secţia maghiară a CNAM la Liceul ”Hunyadi János”.

Liceul ”Hunyadi János” (Iancu de Hunedoara, Ban al Severinului din 1438, Voievod al Transilvaniei între 1441-1456 şi Regent al Ungariei între 1446-1452, mare comandant militar, tatăl regelui Matei Corvin, care a deţinut în proprietate şi domeniul Bistriţei) ar urma să funcţioneze cu următoarea structură: ciclul primar – 5 clase, ciclul gimnazial – 4 clase, ciclul liceal – 8 clase.

Începând cu anul şcolar 2016-2017 se doreşte şi crearea unei clase profesionale, ”pentru a acoperi cerinţele comunităţii maghiare din municipiu şi din judeţ, având în vedere că din a doua clasă de liceu de la secţia maghiară al CNAM sunt mai mulţi copii care nu ating nivelul cerut într-un liceu”.

Noul liceu ar urma să funcţioneze în clădirea localului III (fostul internat) al Colegiului Naţional ”Andrei Mureşanu” de pe strada Republicii.

”Liceul a mai funcţionat sub acelaşi nume ca şcoală maghiară în municipiul nostru în timpul celui de al doilea război mondial”, spune Antal Attila: ”Această clădire a funcţionat până în anii ’90 în regim de internat, ca pe urmă aici să funcţioneze clasele primare şi de gimnaziu al CNAM, dintre care 9 clase din cele 17 ale secţiei maghiare. Clădirile localului I şi II au fost reabilitate la standarde europene, valoarea acestora depăşind cu mult pe cea a localului III, solicitat pentru a se regrupa secţia maghiară într-o şcoală de sine stătătoare. Clădirea acestui local înseamnă 23,79% din totalul clădirilor şcolii. În localul I momentan funcţionează cele 8 clase de liceu de la secţia maghiară, urmând ca acestea să îşi desfăşoare activitatea în localul III, în locul lor trecând clase de la secţia română. Având în vedere că în localul I şi II în prezent nu vor încăpea toate clasele secţiei române, propunem ca soluţie folosirea în continuare al unui etaj al localului III al CNAM pentru clasele care ar rămâne descoperite. Credem că până la găsirea unei alte soluţii, aceste clase pot funcţiona în continuare împreună cu clasele maghiare, deoarece colaborarea a fost exemplară între acestea şi până acum. De asemenea, clădirea sălii de sport din curtea localului II şi III va fi folosit după un program comun de către clasele liceului maghiar şi clasele primare şi gimnaziale ale CNAM, stabilit de profesorii de educaţie fizică din cele două şcoli”.

Proiectul este susţinut de cadrele didactice de la secţia maghiară al Colegiului Naţional ”Andrei Mureşanu”, părinţii elevilor şi membrii comunităţii maghiare din Bistriţa, dar şi de cultele religioase şi societatea civilă maghiară din judeţ.

Motivele solicitării: ”Prin comasarea claselor cu predare în limba maghiară de la CNAM  într-o singură unitate şcolară se pot crea premisele pentru un învăţământ mai economic şi mai eficient. În acest fel se realizează şi o încadrare strictă în numărul de posturi didactice, didactic-auxiliare şi nedidactice. De asemenea, se reduce abandonul  şcolar prin asigurarea unui set de facilităţi elevilor proveniţi din mediul rural (mai ales celor din învăţământul liceal) şi a celor proveniţi din familii  cu stare materială precară prin atragere de sponsori, burse speciale, ajutoare. O astfel de instituţie şcolară ar putea atrage fonduri extrabugetare prin programe ce vizează educaţia  şi dezvoltarea infrastructurii şcolare cu ajutorul fundaţiilor din ţară şi de peste hotare. În urma analizei evoluţiei demografice a populaţiei şcolare locale şi zonale (în special cazul elevilor din învăţământul gimnazial şi liceal) constatăm o scădere a acesteia, de unde necesitatea unei instituţii de învăţământ  care să concentreze elevii care doresc să studieze în limba maghiară. Totodată, printr-o analiză atentă a claselor din şcolile din judeţ, aproape în fiecare clasă cu predare în limba română există 2-3 copii maghiari, pe care dorim să-i atragem spre o instituţie de învăţământ cu predare în limba maghiară. Datorită faptului că zona Bistriţei este o zonă cu populaţie maghiară dispersată (de exemplu, în municipiul Bistriţa ponderea populaţiei maghiare este de 6% cu tendinţă de scădere), se promovează astfel o măsură dinamică care să permită acoperirea echitabilă a zonei cu oferta  educaţională în special prin învăţământul învăţământul liceal şi pe urmă cel profesional. Ar putea fi atraşi astfel şi elevi maghiari din localităţile limitrofe municipiului Bistriţa şi a zonei acesteia,  care actualmente nu au acces la învăţământ în limba maternă din cauza efectivelor scăzute şi a distanţelor mari până la şcoală”.

”UDMR Bistriţa-Năsăud îşi manifestă sprijinul şi solicită aprobarea cererii formulate în această privinţă”, spune într-o adresă către Consiliul Local preşedintele organizaţiei judeţene UDMR, Decsei Atilla.

Consiliul Local Bistriţa a aprobat deja reţeaua şcolară pentru anul şcolar 2015-2016 fără noul liceu, însă, potrivit primarului Ovidiu Creţu, hotărârea ar putea fi modificată dacă se obţin toate documentele necesare.

Interviu Antal Attila

Poziţia inspectorului şcolar general Camelia Tabără