Inspectorul şcolar general Camelia Tabără, preşedintele Comisiei de bacalaureat constituită la nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Bistriţa-Năsăud, a declarat, luni, că respectivul candidat, care a susţinut examenul la centrul din Beclean, a fost surprins cu telefonul mobil.„A fost suprins cu telefonul mobil, i s-a spus să-l predea şi a plecat de tot”, a declarat Tabără.
Potrivit sursei citate, dintre cei 27.02 candidaţi înscrişi la această sesiune a examenului de bacalaureat, au fost prezenţi la prima probă scrisă 2.461, un număr de 241 de candidaţi absentând.
Camelia Tabără a declarat că alţi 421 de absolvenţi ai promoţiei curente nu s-au înscris la examenul de bacalaureat, majoritatea fiind elevi care au urmat şcoala la seral care care proveneau din ruta progresivă.
Următoarele probe scrise vor avea loc după cum urmează: 2 iulie – limba şi literatura maternă, 3 iulie – proba obligatorie a profilului şi 5 iulie – proba la alegere a profilului şi specializării. Rezultatele vor fi afişate pe 8 iulie, până la ora 12.00, putându-se depune contestaţii în aceeaşi zi, până la ora 16.00. După rezolvarea constestaţiilor, se vor afişa rezultatele finale, în data de 12 iulie.
În Bistriţa-Năsăud, s-au organizat şapte centre de examen, dintre care patru la Bistriţa şi câte unul la Beclean, Năsăud şi Sîngeorz-Băi şi trei centre de evaluare.
Varianta de subiecte extrasă luni pentru proba scrisă la limba şi literatura română a fost cea cu numărul 7.
La primul subiect, pe un fragment din „Scrinul negru” al lui George Călinescu, candidaţii au avut de rezolvat mai multe cerinţe vizând cunoştinţe de vocabular, limbă română şi gramatică. Astfel, la punctul 1 al primului subiect, candidaţii au fost puşi să dea câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor „mormane ” şi „uzate”. Pentru rezolvarea corectă a cerinţei sunt acordate două puncte. La punctul 2 al primului subiect s-a cerut explicarea rolului cratimei în secvenţa „cu câte-un gumilastic”, acesta având tot două puncte. Tot pentru două puncte, candidaţii au avut, la punctul trei, de făcut un enunţ în care să folosească o locuţiune sau expresie care să conţină substantivul „umăr”.
Câte patru puncte au fost alocate pentru următoarele cerinţe ale subiectului 1: „Menţionează tipul de perspectivă narativă din textul dat”; „Precizează două motive literare identificate în textul dat”, „Selectează două secvenţe din text care fixează dimensiunea spaţială”, „Prezintă rolul verbelor la timpul imperfect din textul dat”; „Ilustează cu exemple din text două trăsături ale genului epic”.
La punctul nouă al primului subiect, candidaţii au avut de comentat în 60-100 de cuvinte următoarea secvenţă din text: „Acesta era un bărbat înalt, voinic cu părul cărunt, tuns mărunt şi ascuns în parte sub şapca dată pe spate. Avea pe el numai un costum de haine gri cu petice, foarte umflat, semn că pe dedesubt era prevăzut cu un cojocel, în picioare purta bocanci grei, iar pantalonii erau strânşi jos, la gleznă, cu câte-un gumilastic gros. Omul înalt părea un hamal, iar gumilasticele aveau probabil scopul să-i degajeze picioarele în mers. Pe umerii sacoului erau cusute două bucăţi de sac gros, în vederea, fără îndoială, de a feri haina de eroziune la ridicarea greutăţilor şi de a sluji totodată ca un soi de pernă de amortizare a izbiturilor”.
La al doilea subiect de la proba de Limba şi literatura română, cerinţa a fost scrierea unui text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre importanţa alegerii unui model în viaţă. Subiectul al treilea a vizat redactarea unui eseu de 600-900 de cuvinte (două – trei pagini) în care trebuiau prezentate tema şi viziunea despre lume dintr-un text poetic studiat, aparţinând lui Tudor Arghezi, Ion Barbu sau Lucian Blaga.
În cadrul subiectului al treilea s-a precizat că pentru conţinutul eseului vor fi acordate 16 puncte, respectiv câte patru puncte pentru fiecare cerinţă, iar pentru redactarea eseului alte 14 puncte, respectiv câte trei puncte pentru organizarea ideilor în scris şi pentru abilităţi de analiză şi de argumentare, câte două puncte pentru utilizarea limbii literare, ortografie şi punctuaţie, câte un punct pentru lizibilitate şi încadrarea în limitele de spaţii indicate.
Foto: arhivă
Adaugă comentariu