Pont! Un hectar de cătină: investiţie 1.500 de euro, profit: 20.000 de lei

Simion Paşca a lucrat în Armată, iar în urmă cu câţiva ani s-a pensionat. „Sunt născut în Teaca şi, încă înainte să mă pensionez, pe TVR 2, am văzut o emisiune cu cătina în care apărea inginerul Mladin de la Institutul Mărăcineni Argeş. Dânsul a vorbit foarte frumos despre cătină, cum se cultivă, ce avantanje sunt. Atunci mi-am spus că asta voi face. Am renunţat la orice alte planuri. M-am informat mai mult de pe internet, am cumpărat teren, am fost la Mărăcineni, am discutat cu ei, am fost la Bacău, la fostul institut care s-a privatizat. Am cumpărat, împreună cu un coleg vreo 36 de hectare de teren între Herina şi Lechinţa unde au fost viile IAS, am împărţit suprafaţa în două şi amândoi am plantat la început un hectar-două, după care ne-am extins”, ne-a relatat dânsul.

Simion Paşca a ajuns la vreo şase hectare plantate cu cătină, colegul său la zece. „Am cumpărat puieţi cu 3-3,5 lei bucata. Intră 1666 de plante la hectar, dar pe urmă te poţi extinde cu puieţi din plantaţia ta. Cătina are proprietatea de a drajona mult. În jurul plantei mamă apar puieţi  de aceeaşi calitate ca şi planta mamă şi atunci îţi poţi permite să te extinzi fără să mai cumperi puieţi de la firme fiindcă toate costă. Eu pot spune însă că înfiinţarea unei plantaţii de cătină pe un hectar, după toate regulile cu aprobările pe care le dă Direcţia Agricolă şi toate cele – că acum le ştiu pe toate – costă în jur de 1.000 – 1.500 de euro cu tot cu puieţi”, ne-a spus Simion Paşca.

După ce fermierul face această investiţie iniţială, el poate începe să propudă material săditor. „Aşa am făcut şi eu. Şi, ca să fiu în legalitate – fiindcă pe internet găseşti sute de vânzători fără acte, fără certificate – eu am luat legătura cu Institutul de Cercetări Mărăcineni Argeş şi am încheiat cu el un contract de colaborare prin care mi-au dat acceptul să multiplic soiurile pe care ei sunt proprietari, respectiv Şerpeni, Piteşti 1 şi Piteşti 2, şi contra unei redevenţe pentru fiecare puiet vândut, în sensul că eu le plătesc lor o redevenţă, eu pot vinde puiet cu certificat de calitate şi conformitate”, ne-a spus Simion Paşca.

El ne-a explicat că după ce se plantează cătina trebuie aşteptat trei ani până apar primele bobiţe. „Cam din anul patru începi să ai pomii încărcaţi cu fructe, dar nu în totalitate. Mulţi cred că această afacere e un fel de El Dorado românesc, dar nu e chiar aşa. E şi aici de muncă. Într-adevăr se câştigă mai mult cam din anul cinci începe să dea producţie mai mare. Dacă plantaţiei îi dai apă şi hrană, adică îngrăşământ, ai producţie. Dacă o plantaţie de cătină sau de orice altceva o întreţii ai şi rezulatate”, ne-a mai spus dânsul.

Întreţinere înseamnă ca, în timpul verii, să fie cosit de două-trei ori terenul plantat cu cătină, să fie făcute la timp tăierile de creştere şi fructificare, să fie udată Dacă peste vară e secetă, cătina trebuie udată, câţiva litri la fiecare puiet la câteva săptămâni. De asemenea, mai poate fi administrat îngrăşământ natural. Iarna trebuie făcute tăierile ca să crească pe verticală şi să rodească.

În Bistriţa-Năsăud, de exemplu, fermierii recoltează cătina cu crenguţe cu tot. Neavând instalaţii frigorifice sunt obligaţi să o predea imediat. „Din experienţa mea, se poate obţine o producţie medie între 8 şi 12 tone la hectar. Investiţia iniţială se recuperează în trei-patru ani, poate şi mai rapid. Cătina se poate vinde cu preţuri între 2 şi 3 lei/kg. Mă refer la crenguţe cu cătină, iar dacă vinzi boabe, kilogramul e 5-6-7 lei, în funcţie de cum negociezi. De pe un hectar se poate câştiga 20.000 de lei profit în condiţiile în care proprietarul respectă indicaţiile specialiştilor. Poate fi o afacere de familie. Investiţia pe un hectar e de maxim 1500 de euro. Bine, se poate să coste şi mai mult dacă cumperi puieţii cu 1,5 euro de la cineva din Arad, dar lauda e mare. Noi vindem puieţii cu patru lei (cu TVA inclus) bucata, dar voi renunţa la TVA, voi face o hârtie la Finanţe şi atunci voi putea vinde cu 3 lei bucata”, ne-a declarat Simion Paşca.

Fermierul ne-a explicat că se poate planta cătină oriunde până la înălţimi de 2000 de metri. „Cătina e foarte puţin pretenţioasă faţă de sol. Singura condiţie e să aibă soare cât mai mult. Să nu fie pe versant nordic”, a spus el.

Din păcate, anul trecut, fermierul s-a confruntat cu o problemă. Colegul său a făcut curăţenie în plantaţia lui şi a dat foc reziduurilor. El nu a putut stăpâni focul aşa încât a pârjolit 20 de hectare de teren inclusiv plantaţia de cătină a lui Simion Paşca. „Nu am reuşit să recuperez nimic, dar cătina a bătut din nou, din pământ. Acum arată satisfăcător, nu peste tot, dar până va fi iar pe rod vor mai trece vreo doi ani. În ciuda acestui fapt, eu sunt convins că afacerea cu cătină este o nişă la nivelul României neacoperită. Orice din agricultură e acoperit, poate doar la viţa-de-vie ar mai fi unele de făcut. Aţi văzut că e producţie şi nu au ce face cu ea. Anul acesta nu a fost secetă, avem grâu şi nu e bine. La cătină dacă sunt 500-1.000 de hectare plantate în România”, a spus Simion Paşca.

Fermierul spune că sunt câţiva procesatori printre care Chimica Bistriţa, dar şi o firmă din Borşa, Maramureş. „Aceste firme prelucrează cătina. Obţin ulei prin presare la rece, cel mai de calitate. E şi cel mai scump. Din păcate, românii nu pot vinde acest ulei la preţul real, de 200-300 de euro/litru şi ne obligă să vindem la 150 de euro/litru. Se mai obţine din cătină sucul din cătină care poate fi simplu, curat, dar şi în amestec cu mere. Cătina conţine vitamina C şi vitamina A. Uleiul de cătină e cel mai bogat produs natural în carotenoide, dupa uleiul de palmier. Are acţiune antiinflamatorie, antibacteriană. Este folosit în tratamentul plagilor şi ulceratiilor greu vindecabile, al arsurilor, ulcerului gastric sau în ginecologie. Are efecte regenerante, de întinerire şi este folosit în foarte multe boli, atât pentru prevenire, cât şi pentru tratare. Uleiul de cătină este un adevarat elixir pentru ochi. El măreşte acuitatea vizuală, combate oboseala oculară şi încetineşte evoluţia bolilor de ochi. Uleiul de cătină conţine cea mai bogată substanţa naturală în vitamina E din lume. Vitamina E este supranumită şi vitamina tinereţii şi a fertilităţii”, a adăugat el.

Un alt avantaj pe care îl au cei care cultivă cătină îl reprezintă subvenţii de la APIA. „Subvenţiile pentru un hectar de cătină sunt la fel ca cele pentru viţă-de-vie şi pomi fructiferi, deci ceva mai mari. Cred de câteva ori dacă faci plantaţii bio. Eu, de exemplu, pentru cinci hectare în sistem ecologic am luat 14.000 de lei. Sunt nişte bani frumoşi cu care îţi acoperi cheltuielile într-un an”, a spus Paşca.

Recent, la Lechinţa, un silvicultor a accesat bani europeni şi a plantat mai multe hectare cu cătină, dar face şi o unitate de procesare, aşa că veţi avea unde preda cătina în caz că vă apucaţi de cultivat această plantă.

Cristiana Sabău