Un sfert de veac de cercetășie la Bistrița, sărbătorit la Gala în bocanci

(FOTO) Cercetașii bistrițeni au sărbătorit Ziua Mondială a Cercetășiei și 25 de ani de când organizația funcționează la Bistrița la ”Gala în bocanci” , un eveniment la care și-au dat întâlnire cei 180 de cercetași care activează în orașul nostru.

”Suntem peste 160 de cercetași și am vrut să ne cunoaștem toți pentru că nu ne întâlnim unii cu alții în fiecare săptămână, ci fiecare cu grupurile noastre. Mai ales că e Ziua Mondială a Mișcării Scout ne-am dorit să ne cunoaștem. Apoi, anul acesta sărbătorim 25 de ani de bucurie, de creștere. În 1994 eram 20 și azi suntem circa 180 de cercetași în Bistrița este extraordinar cât de mult am crescut. Nu în ultimul rând, echipa de voluntari adulți care lucrează săptămână de săptămână cu acești copii minunați a crescut. Suntem aproape 30, ceea ce este extraordinar. Le mulțumesc celor care vin și investesc timp din timpul lor pentru viitorul nostru, pentru educația și experiențele copiilor”, a spus Sidor Costinași, liderul cercetașilor bistrițeni.

”E important pentru fiecare copil să ajungă într-o organizație care are principii și valori pentru că ea creează experiențe extraordinare atât pentru copii, cât și pentru tineri și adulți și aceste experiențe le folosesc în viața de zi cu zi. Dacă ne gândim că 11 dintre cei 12 astronauți sunt foști cercetași înseamnă mult din punct de vedere statistic. Cumva, cei care vin la cercetași se formează, capătă abilități de viață, experiențe care sunt valorificate atunci când își iau viața în mâinile proprii”, a mai spus el.

Cu ocazia ”Galei în bocanci”, Sidor Costinași și-a propus ca organizația să aibă ”o echipă de adulți care să funcționeze indiferent dacă unul alege să nu mai fie la cercetași sau nu mai poate activa. În plus, pentru 2019 ne dorim multă bucurie și experiențe de creștere pentru copii și pentru adulți”.

Fondatorul mişcări cercetașești este Lordul Baden Powell, născut la Londra pe 22 februarie 1857. Urmând o carieră militară, Baden Powell încearcă să reformeze metodele de pregătire militară, introducând activităţi distractive pentru ridicarea moralului trupelor. În urma unui succes de excepţie este distins, la Londra, de către regina Victoria, cu Ordinul Bath şi avansat la gradul de general-maior. Această avansare marchează finalul strălucitei sale cariere militare, urmând ca Sir Robert Baden Powell să îşi dedice viaţa promovării păcii şi toleranţei.

În 1907, între 27 iulie şi 8 august, organizează pe coasta de sud a Angliei (insula Brownsea), o tabără pentru 20 de tineri în care promova prin educaţie non-formală spiritul de aventură, lucrul în echipă şi progresul personal, prin forţele proprii. Acesta este momentul când ia naştere Cercetăşia, o mişcare care, în scurt timp, a luat o amploare deosebită în toate regiunile lumii.

Cercetăşia a fost fondată de către tinerii care au răspuns ideilor şi idealurilor formulate în lucrarea “Scouting for Boys”, scrisă de Baden Powell în 1908. Ideea inițială nu a fost aceea de a crea o organizaţie pentru tineret, ci mai degrabă de a promova nişte idei pentru educarea caracterului aşa-zis “de cercetaş” – pe care apoi, organizaţii deja existente (ca Boys Brigade, spre exemplu), să le preia şi să le adapteze programului propriu. Oarecum neaşteptat însă, imediat dupa aceasta, pe întreg cuprinsul Marii Britanii, grupuri de tineri au început să se organizeze singuri în patrule pe baza materialului conceput de Baden Powel. Astfel, încă de la începuturile sale, o dată cu organizarea primei patrule, Cercetăşia a fost organizată şi condusă de către tineri.

Gheorghe Munteanu-Murgoci, un om de ştiinţă român, aflat în vizită în Anglia, ia contact cu cercetăşia de aici. Întorcându-se la Bucureşti, el va deveni principalul iniţiator şi conducător al primelor grupuri de cercetaşi români.

În România, în 1912 apăreau primele grupuri de cercetaşi români (Blaj, Braşov, Bucureşti) pentru ca în 1914, datorită activităţii lor creative, să ia fiinţă Asociaţia Cercetaşii României, recunoscută oficial. În timpul Primului Război Mondial, cercetaşii români au dat o mână de ajutor în spatele liniei frontului, fiind prezenţi acolo unde era nevoie, înlocuind sanitari, curieri, telegrafişti. În memoria celor ce au murit atunci, la Tecuci a fost ridicat un monument, singurul din lume dedicat cercetaşilor.

În 1922 Asociaţia Cercetaşii României devine membru fondator al Organizaţiei Mondiale a Mişcării Cercetăşeşti. În 1937, anul desfiinţării sale, Organizaţia se afla peste tot unde era nevoie de ajutorul ei. În urma ordinului de abolire dat de Carol al II-lea, Asociaţia îşi suspendă orice activitate. Renăscută în 1990, Organizaţia Naţională ”Cercetaşii României“, cea mai mare mişcare neguvernamentală de tineret din România, se face repede cunoscută atât în ţară cât şi în străinătate.

În 1993, Organizaţia Naţională ”Cercetaşii României“ este singura mişcare cercetăşească din România reprimită în Organizaţia Mondială a Mişcării Scout care numără în prezent peste 50.000.000 membri activi în 216 ţări şi teritorii. În România, peste 5.000 de membri îşi desfăşoară activitatea în 75 de grupuri.